Am luat un mic dejun la numai 20 de lei de persoana extrem de bine dotat cu de toate. Nu am intalnit in peregrinarile noastre asa ceva. Cafea, ceai, lapte, suc, carnarie, cascavaluri, oua, unt, pate, gem, zacusca de casa, branza topita in cantitati mai mult decat suficiente. Nivelul meu de „pregatire” este ultra max si cu toate acestea nu am putut sa dau gata bunatatile pregatite de gazda. In zilele urmatoare nici nu a mai fost nevoie sa mergem la restaurant pentru pranz.
Vreme mohorata, fara zapada, cu plafonul de nori jos. O luam din loc spre fantana lui Botorog. Drumul este asfaltat in mare parte. Ceva turisti veneau dinspre Magura. Spre Curmatura nimic, desi poteca era curata, cel putin la nivelul fantanii lui Botorog.
Vazut, placut, hai inapoi spre Zarnesti. Aici o luam spre Plaiul Foii. Tot drumul este asfaltat cu exceptia trecerii peste podete. Constructii multe, unele mai aratoase decat altele. Cabana Plaiul Foii arata foarte bine.
Din pacate vizibilitatea a fost redusa si nu am putut vedea crestele neasemuite ale Pietrii Craiului.
Ne intoarcem in Zarnesti la programul obisnuit de somn.
Marti dupa micul dejun , tot pe o vreme inchisa, fara zapada o luam spre fabrica de biciclete din Tohan si parasim soseaua si urcam pe deal spre celebra rezervatie de ursi din Zarnesti. Iarna este o tura la ora 11. Circuitul nu dureaza mai mult de o ora. Suntem pregatiti de confruntarea cu ursii vreo 20 de nemti si 4 romani.
Ghida a prezentat in detaliu povestea infiintarii acestei rezervatii.
Sunt stranse aici 93 de exemplare. Noi am vazut cam 20 de ursani.
Fiecare urs cu povestea sa.
I-am vazut si cum sunt hraniti.
Cel mai batran urs are 21 de ani.
In completare am mai vazut niste caprioare si o haita de lupi condusa de o femela alfa , o corcitura de caine cu lup.
Ne reintoarcem in Zarnesti. Luam o masa de pranz la cel mai frecventat restaurant din Zarnesti. Fac astia o pizza extraordinara. O mica preumplare prin oras si apoi la odihna.
Sunt promisiuni ca maine va ninge.
