Armenesti 14 aprilie 2025.
“DATE MEMORABILE DIN ISTORIA ARMENILOR” –14 aprilie 2025
În 1909 pe 14 aprilie în orasele Adana si Alep vilayets din Cilicia, Turcia otomana “a finalizat” masacrul Adana, în urma caruia au murit aproape 30.000 de armeni.
În 1903 la 23 ianuarie s-a nascut la Tabriz (Iran), Ivan Galamian (Ivan Alexander Ghalamian ), celebru violonist armean. Familia s-a mutat în 1904 la Moscova. La 16 ani cânta în orchestra Teatrului Bolsoi din Moscova.A plecat din Rusia în 1919. A fost unul din marii pedagogi ai viorii. A decedat la 14 aprilie 1981 la New York.
Poza; ghalamyan.jpg nu incarca / / Ivan-Galamian-c1930s-by_Boris_Lipnitzki.jpg
…………………………………….
Ce a acordat Nikol Pashinyan Azerbaidjanului?
În ultimul sau interviu, Pashinyan spune: „Si ce i-am acordat Azerbaidjanului?” Guvernul nostru nu a facut nicio concesiune unilaterala. Consider ca este nevoie sa reamintim societatii, una câte una si cu fapte, toate concesiile unilaterale orale si scrise care au fost facute dupa 9 noiembrie 2020. Acest lucru a fost scris pe pagina sa de Facebook de deputatul NA Ishkhan Sagatelyan, mentionând concesiile.
SA NE ADUCEM AMINTE
„1. La ordinul lui Pashinyan (conform explicatiei sale, o „întelegere verbala”), fortele armate armene s-au retras din pozitiile ocupate în decembrie 2020, lasând pozitiile dominante din Syunik sub control azer. Aceasta concesie a fost mai târziu justificata de amenintarea razboiului.
- La 12 mai 2021. Fortele armate azere au invadat fara rezistenta teritoriul suveran al Republicii Armenia: districtele Sev Lij din regiunea Syunik, apoi asezarile Verin Shorzha si Kut din regiunea Gegharkunik si au ocupat o suprafata de aproximativ 41 de kilometri patrati. Înca o data, ti-ai predat pozitiile de conducere fara rezistenta, spunând: „Avem nevoie de muntii înzapeziti?”
- În noiembrie 2021 O portiune de 21 de kilometri a drumului interstatal Goris-Kapan si o parte din satul Shurnukh au fost predate Azerbaidjanului.
- 4. La 15 noiembrie 2021, partea azera a stabilit un punct de control pe autostrada Kapan-Chakate. Astfel, drumul a fost predat inamicului, întrerupând legatura scurta si convenabila dintre cele 6 sate învecinate si Kapan.
- În martie 2022, trupele azere au invadat pasnic teritoriul administrativ al lui Nerkin Khand la aproximativ un kilometru distanta, fara sa traga niciun foc si au întins acolo cinci corturi, stabilind controlul asupra noilor teritorii.
- În aprilie 2022, Pashinyan a anuntat o scadere a stachetei în problema Artsakh, îndeplinind conditia prealabila a Azerbaidjanului ca Republica Armenia sa refuze sa protejeze dreptul la autodeterminare al Artsakh.
- La 25 august 2022. Berdzor, Agavno si Sus au fost predate Azerbaidjanului. Transferul coridorului Lachin care leaga Artsakh de Armenia, împreuna cu asezarile învecinate, în Azerbaidjan nu a fost prevazut în declaratia trilaterala din 9 noiembrie 2020. Odata cu transferul asezarilor, conducta de gaz si linia electrica care furnizeaza Artsakh au intrat, de asemenea, sub controlul Azerbaidjanului, ceea ce a avut consecinte devastatoare în zilele blocadei Artsakh. Mai mult, în urma tuturor acestora, inamicul a înaintat pâna la marginea satului Teg din Goris, punând stapânire pe pamânturile si pasunile satului.
- În perioada 13-14 septembrie 2022. Fortele armate azere au invadat teritoriul suveran al Republicii Armenia în directiile Gegharkunik, Syunik si Vayots Dzor, volumul de ocupatie ajungând la 220 de kilometri patrati. Au fost peste 200 de victime, motivul principal pentru aceasta fiind predarea pozitiilor strategice în aceasta directie.
- Oral la Praga, iar apoi în 2023. Cu un acord scris la Granada, Pashinyan a îndeplinit o alta cerere a Azerbaidjanului, recunoscând Artsakh ca parte a Azerbaidjanului. Pashinyan a semnat chiar un document unilateral la Granada prin care recunoaste integritatea teritoriala a Azerbaidjanului, care acopera 86,6 kilometri patrati. cu acuratete. În schimb, pâna astazi, Aliyev nu a recunoscut în niciun fel integritatea teritoriala a Armeniei cu un teritoriu si granite clare. Ulterior, invocând aceste declaratii, Azerbaidjan a blocat Coridorul Lachin, asediând Artsakh.
- În septembrie 2023, în zilele atacului asupra Artsakh si epurarii etnice din Artsakh, Pashinyan a îndeplinit o alta cerere a Azerbaidjanului, abandonând armenii din Artsakh, refuzând public sa garanteze securitatea a aproximativ 120.000 de persoane care sunt cetateni ai Republicii Armenia.
- 11. La 28 februarie 2024. partea armeana, ca un gest de bunavointa, l-a returnat pe Ruslan Penakhov, care a trecut linia de contact în comunitatea Teh, în Azerbaidjan, fara a returna prizonierii în schimb. Acelasi lucru s-a întâmplat cu azeri care au invadat teritoriul Armeniei din regiunea Sisian si au ucis un cetatean armean la Kapan. De asemenea, au fost returnati în Azerbaidjan fara schimb.
- O alta concesiune unilaterala sub amenintarea razboiului are loc la Tavush în 2024, unde trupele armene s-au retras din pozitiile lor ocupate, predând teritoriile a 4 sate controlului azer.
- La solicitarea Azerbaidjanului, Pashinyan a refuzat sa discute chestiunile privind protectia drepturilor si returnarea armenilor din Artsakh în cadrul negocierilor, considerând problema Artsakh închisa, încercând astfel sa legitimeze genocidul comis de Azerbaidjan în Artsakh.
- În timpul procesului de negocieri, Azerbaidjan a exprimat o conditie preliminara pentru modificarea constitutiei RA; Câteva luni mai târziu, Pashinyan a anuntat ca RA are nevoie de o noua constitutie care sa prezinte linii directoare clare pentru organizarea unui referendum. Ishkhan Sagatelyan
- În timpul procesului de negociere, Ilham Aliyev a solicitat, de asemenea, o declaratie comuna de dizolvare a Grupului OSCE de la Minsk. Cu pozitia sa, Nikol Pashinyan a fost de acord sa îndeplineasca aceasta solicitare. Ishkhan Sagatelyan
- Cererile Azerbaidjanului de a retrage pretentiile de la instantele internationale si de a nu desfasura forte de-a lungul granitei au ramas nerezolvate în document, care a fost discutat mult timp. În martie 2025, Azerbaidjan a anuntat ca si Armenia a fost de acord cu aceste puncte. Astfel, conditia Azerbaidjanului pentru demilitarizarea Armeniei a devenit partial o realitate. Ishkhan Sagatelyan Ishkhan Sagatelyan
- La cererea Azerbaidjanului, în acordul cu Armenia a fost inclusa o clauza, conform careia partile se angajeaza sa lupte împotriva celor care actioneaza „împotriva agendei pasnice” din tara, dând astfel Azerbaidjanului posibilitatea de a se amesteca în afacerile interne ale Armeniei. Ishkhan Sagatelyan
- Pe 12 iunie, 3 iulie, 19 octombrie, 1 noiembrie si 29 noiembrie 2021, Nikol Pashinyan a transferat în Azerbaidjan fara conditii prealabile 972 de harti ale câmpurilor minate situate pe teritoriul Artsakh. În ianuarie 2024, 8 noi harti de câmp minat au fost livrate la Baku. Acestea erau harti de o importanta extrema, deoarece fara aceste harti ar fi fost nevoie de 10-15 ani pentru a curata zonele minate, declara Ishkhan Sagatelyan.
Aceasta lista de concesii nu include rezultatele razboiului de patruzeci si patru de zile, în urma caruia ne-am pierdut victoria, a doua statulitate armeana a Artsakh, cu o suprafata de 12 mii de kilometri patrati, o mostenire istorica si culturala de o mie de ani, monumente, mine si toata bogatia sa.
Acestea sunt principalele concesii facute unilateral, în cadrul unor acorduri scrise sau orale cu Aliyev. Cu toate acestea, cererile lui Baku nu se opresc aici. Azerbaidjanul cere de fapt dizolvarea Grupului de la Minsk, amendamente la constitutia RA, precum si asigurarea unui „coridor” (desigur, ei îl vor numi drum), asezarea azerilor în Armenia si predarea „enclavelor”. Prin urmare, toate încercarile capitulatorului de a falsifica faptele, de a minti, de a distorsiona realitatea si de a-si ascunde rolul în genocid au fost deja epuizate”, scrie Ishkhan Sagatelyan.
…………………………..
Multi armeni din toate colturile lumii au darul scrisului. Nu toti au avut sansa de a fi tradusi în româneste. Totusi gasim si astfel de “cazuri”. Azi vi-l prezint pe Chris Bohjalian. Acesta este un romancier american si autor a douazecisi cinci de carti. Recent a lansat “The Jackal’s Mistress”. Sa ne oprim asupra cartilor care au fost traduse în limba româna.
Dubla constrângere, aparuta în editura Leda în anul 2007 si reditata în 2011;
Închideti ochii, luati-va de mâna, editura Rao, 2015;
Vremea vrajitoarei, editura Rao, 2021;
Însotitoarea de zbor, editura Rao, 2022.
foto; chris-bohjalian-insotitoarea-de-zbor_399563.webp
Foto; chris-bohjalian-dubla-constrangere_42964.webp
Foto; chris-bohjalian-vremea-vrajitoarei_474466.webp
Foto;inchideti-ochii-luati-va-de-mana_1_fullsize.webp
…………………………………
In anul 1841 se considera comertul ca fiind o profesie degradatoare demna numai pentru armeni si evrei. (Viata lui Matei Millo la Paris-Revista Fudatiilor Regale nr.1/1934)
………………………………..
E timpul sa recunoastem ceea ce a fost, genocidul armean
Un exceptional articol al lui Vandit Singh.
……………………………..
Comemorarea genocidului armean la Melbourne, programata pentru miercuri, 23 aprilie 2025
………………………………
Trei parlamentari ridica genocidul armean pentru prima data în 18 ani în Parlamentul Victorian
……………………………………….
„Pashinyan pune Armenia în ghearele turco-azerbaidjane”. Opinia lui Suren Surenyants, politolog
https://m.mamul.am/am/news/321836/p1
………………….
Armeni proeminenti. 150 de ani de la Vano Khojabekian
Pe 9 aprilie 2025 , a fost pusa în circulatie carte postala fata-verso cu un timbru dedicat temei „Armenii ilustri. 150 de ani de la nasterea lui Vano Khojabekian”.
Marca postala a cartii postale îl reprezinta pe pictorul armean Vano Khojabekian (1875-1922). De asemenea, timbrul postal înfatiseaza inscriptia „VANO KHOJABEKIAN” în limbile armeana si engleza.
Partea din fata a cartii postale înfatiseaza desenul lui Vano Khojabekian „La mormântul parintilor (a 2 -a zi a nuntii)”.
Partea din spate a cartii postale înfatiseaza desenul lui Vano Khojabekian „Erevan. La capatul strazii Astafyan”.
Designer : David Dovlatyan
Tipografia : „Asoghik”
Tiraj : 1000 buc
FOTO; 150th anniversary of Vano Khojabekian copy.jpg
……………………………….
JOS PALARIA!
Comunitatea armeana din Moldova cheama autoritatile sa recunoasca genocidul armean
La peste 110 ani de la genocidul armean, comunitatea armeana din Moldova a facut un apel public catre Parlament, Guvern si Presedintie sa recunoasca oficial genocidul armean. Initiatorii afirma ca acesta este un demers care îsi propune nu doar recunoasterea unui fapt istoric, ci si consolidarea valorilor europene fundamentale, inclusiv respectul pentru drepturile omului si promovarea unui climat de pace si întelegere interetnica.
În cadrul unei conferinte de presa cu genericul „În memoria genocidului armean: calea spre solidaritate si întelegere reciproca”, membrii comunitatii armene din Moldova au discutat despre importanta recunoasterii genocidului armean la nivel national, subliniind ca acest act oficial ar contribui la întarirea relatiilor Moldovei cu alte state, care au adoptat legi similare, transmite Stiri.md cu referire la IPN.
Genocidul armean a fost, pâna în prezent, recunoscut oficial de 31 de tari, inclusiv de state importante din Europa, precum Franta, Germania, Italia si Grecia, precum si de tari din America si din Orientul Mijlociu.
„Pentru noi, ca popor, recunoasterea acestui genocid este un pas crucial nu doar pentru a aduce un omagiu victimelor, dar si pentru a promova o cultura a pacii si a responsabilitatii istorice”, a declarat Eduard Alhazov, presedintele Consiliului seniorilor al comunitatii armene din Moldova. Totodata, Alhazov a subliniat ca, în fiecare an, comemorarea acestei tragedii are ca scop prevenirea repetarii unor asemenea atrocitati.
În acelasi timp, a fost anuntata începerea procesului de creare a unui pact, care sa puna bazele unei legi nationale de recunoastere a genocidului armean.
În apelul catre autoritati se subliniaza importanta educarii tinerelor generatii cu privire la aceste evenimente istorice, pentru minimalizarea ororilor pe viitor.
Presedintele comunitatii armenesti din Moldova, Karen Hovhannisyan, îsi exprima speranta ca autoritatile vor recunoaste oficial genocidul armean, subliniind ca acest pas nu este unul politic, ci un act de recunoastere a unei dureri istorice. „Este important ca fiecare deputat sa abordeze acest subiect cu responsabilitate, fara influente politice, pentru a întelege si recunoaste aceasta tragedie, care a afectat poporul armean”.
Reprezentantii comunitatii armene îsi exprima încrederea ca Moldova va continua sa urmeze drumul spre democratie si integrare europeana, respectând în acelasi timp valorile fundamentale ale drepturilor omului. Acestia se arata convinsi ca recunoasterea oficiala a genocidului armean ar fi un semnal clar al respectului pentru diversitatea etnica si culturala ce caracterizeaza Moldova.
„Moldova este un exemplu al unei natiuni care îsi pretuieste istoria si traditiile diverse. Prin recunoasterea genocidului armean, Moldova ar adresa nu doar o problema a comunitatii armene, ci o problema de drepturi fundamentale ale omului si de respect pentru victimele tuturor genocidelor”, a adaugat Karen Gasparean, presedintele Comunitatii de tineret a armenilor din Moldova.
Astfel, prin acest apel, Comunitatea Armeana din Republica Moldova subliniaza importanta recunoasterii oficiale a genocidului armean: „nu este doar un act de dreptate istorica, ci si o masura esentiala pentru consolidarea relatiilor interetnice si a valorilor fundamentale ale democratiei”.
Potrivit reprezentantilor comunitatii, recunoasterea acestui genocid ar fi un pas crucial în promovarea unei culturi a pacii, solidaritatii si întelegerii reciproce, reflectând angajamentul Republicii Moldova fata de respectarea drepturilor omului si responsabilitatea istorica.
Picture123234
…………………………………..
JOS PALARIA!
Experti: Genocidul armean, un atac asupra întregii civilizatii
Un eveniment tragic a marcat istoria poporului armean acum peste 110 ani, în Imperiul Otoman. Genocidul armean, cunoscut cu denumirea de „Teghean” în limba armeana, a fost o crima sistematica, desfasurata între 1915 si 1923, care a dus la exterminarea a circa un milion 500 de mii de armeni. Un omagiu victimelor a fost adus în cadrul conferintei de presa cu genericul „În memoria genocidului armean: calea spre solidaritate si întelegere reciproca”.
„Genocidul armean nu a fost doar o atrocitate împotriva unui popor, ci un atac asupra întregii civilizatii care a trait pe acest teritoriu de mii de ani”, a declarat Eduard Alhazov, presedintele Consiliului seniorilor al comunitatii armene din Moldova. Potrivit lui, genocidul este un punct de cotitura în istoria umanitatii, care, din pacate, continua sa fie trecut cu vederea de multe natiuni ale lumii, transmite Stiri.md, cu referire la ipn.md.
Presedintele comunitatii armenesti din Moldova, Karen Hovhannisyan, a subliniat ca membrii acesteia împartasesc durerea provocata de tragedie si nu-si mai doresc repetarea unor astfel de crime. Potrivit lui Hovhannisyan, genocidul armenilor nu a fost o lupta pentru apararea unui teritoriu, ci un masacru împotriva unor oameni care se aflau la ei acasa, dar care au fost ucisi în cele mai crude moduri, în drumul lor de deportare.
Liderul comunitatii armenesti considera „important ca Moldova sa adopte un proiect de lege în raport cu acest genocid. Karen Hovhannisyan a adaugat ca recunoasterea erorilor istorice ajuta o natiune sa evolueze si sa învete din trecut, iar etnicii armeni din Moldova cer acest pas pentru a întari valorile fundamentale ale statului.
Desi numarul exact al victimelor nu poate fi stabilit cu exactitate, cercetarile istorice arata ca, în acei ani, sute de mii de armeni au fost ucisi, altii au fost deportati în regiunile desertice ale Siriei actuale, unde conditiile inumane au dus la moartea altor zeci de mii de oameni. A fost doar apogeul unei serii de persecutii, care au început cu mult înainte de 1915, dar care au atins culmi devastatoare în acel an.
În ciuda acestui context dramatic, armenii din întreaga lume continua sa pastreze vie memoria celor pierduti. An de an au loc evenimente comemorative, mitinguri si conferinte, pentru a prezenta faptele istorice în atentia publicului larg.
„Durerea traita de armeni este personala si colectiva în acelasi timp. Pastram amintirile pentru ca asemenea crime sa nu se mai întâmple în istoria umanitatii”, a declarat Karen Gasparyan.
Comunitatea armeana din Moldova a subliniat integrarea organica a armenilor în economia si cultura tarii. Armenii care traiesc pe acest teritoriu de aproape 800 de ani continua sa se implice activ în viata sociala, culturala si economica din Moldova.
Totodata, participantii la conferinta au atras atentia asupra importantei recunoasterii genocidului armean de catre mai multe state, pentru a preveni repetarea unor tragedii similare. Ei au mai subliniat ca istoria pedepseste aspru neînsusirea lectiilor, iar recunoasterea si prevenirea genocidului sunt esentiale pentru a proteja valorile fundamentale ale democratiei.
Comunitatea armeana din Moldova continua sa pastreze memoria genocidului armean prin diverse activitati educationale si comemorative.
În fiecare an, în preajma zilei de 24 aprilie, armenii se reunesc la biserica, participând la liturghii si mitinguri pasnice, cu scopul de a transmite durerea, precum si detalii importante despre aceasta tragedie pentru poporul armean. Aceste si alte activitati nu sunt considerate doar manifestatii de comemorare, ci si masuri orientate în educarea tineretului, pentru prevenirea unor astfel de tragedii în viitor.
„Fiecare armean stie despre aceasta crima, iar copiii nostri, înca de la scoala, învata aceasta tema. Generatiile viitoare trebuie sa cunoasca istoria”, a declarat presedintele comunitatii.
La final de conferinta, liderii comunitatii armene au facut apel la autoritati sa adopte o lege care sa recunoasca genocidul armean, demonstrând astfel angajamentul fata de democratie si respectul pentru drepturile omului.
https://stiri.md/article/social/experti-genocidul-armean-un-atac-asupra-intregii-civilizatii
………………………………………….
Galeria Nationala a Armeniei îsi va relua expozitiile la scara larga începând de mâine. Colectia muzeului cuprinde peste 41.000 de opere de arta si peste 200.000 de materiale de arhiva unice si doar 5% pot fi expuse. Galeria Nationala a Armeniei a fost fondata în 1921. Acesta este cel mai mare muzeu din tara, format din peste 50 de sali de expozitie.
……………….
Lucrarea marelui gânditor, om de stiinta, legiuitor, fabulist si profesor armean din secolul al XII-lea Mkhitar Ghosh – „Codul legilor” a fost inclusa în Registrul international UNESCO al memoriei lumii.
Decizia în acest sens a fost luata în unanimitate la cea de-a 221-a sesiune a Comitetului Executiv al UNESCO.
Gosh / Gosh2.jpg
……………..
Lasă un răspuns