Simon Abkarian un celebru actor cu inim? de armean

Ruleaz? de câteva zile pe Netflix filmul poli?ist “Sans répit”(Restless).În rolul capitanului Marelli apare actorul Simon Abkarian. Cum pe 5 martie este ziua de na?tere a acestui actor de origine armean? este cazul s? afl?m mai multe despre acesta.

Simon Abkarian s-a n?scut pe 5 martie 1962, în Gonesse, o suburbie în partea de nord-est a Parisului, într-o familie franco-armean?. Tân?rul Simon Abkarian a crescut într-un mediu trilingv, a înv??at franceza la ?coal? pe lâng? armeana natal? ?i a înv??at ?i engleza vizionand filme americane înc? de când era copil. ?i-a petrecut cea mai mare parte a copil?riei în Fran?a pân? la vârsta de nou? ani, apoi a plecat cu p?rin?ii s?i la Beirut, Liban.

Din 1971 pân? în 1977, tân?rul Abkarian a locuit cu mama ?i tat?l s?u în Liban. A studiat dansul cu Lori Dance Ensemble din Beirut. Acolo a urmat ?coala armean? ?i a studiat, de asemenea, francez? ?i englez?. În 1977, tat?l s?u a intrat în r?zboi în Liban, iar Abkarian, în vârst? de 15 ani, s-a mutat împreun? cu mama sa la Paris. Câ?iva ani mai târziu s-a mutat la New York ?i ?i-a continuat studiile de dans ?i actorie la compania Antranik din New York, apoi s-a mutat la Los Angeles, California. În 1983-1985 a studiat actoria ?i s-a al?turat Companiei de teatru armeane Artavadzt a AGBU sub conducerea regizorului Gerald Papazian. În 1985, Abkarian sa întors la Paris, Fran?a. Acolo a reluat o carier? de actor de scen? de succes ?i a avut o colaborare de opt ani cu Ariane Mnouchkine, legendarul regizor al Théâtre du Soleil. Aici a jucat roluri principale în tragediile grece?ti ?i a devenit cunoscut pentru spectacolele sale carismatice. De asemenea, a regizat mai multe piese de teatru la Paris, printre care „Love’s Labor Lost” de Shakespeare la Bouffles du Nord ?i „Ultimul cântec al Troiei” de Eschil la Bobigny, printre altele. În 2001, Abkarian a câ?tigat cel mai înalt premiu din teatrul francez pentru un actor – Prix Molière, pentru interpretarea sa din „Une Bête sur La Lune”. Din 1993, Abkarian ?i so?ia sa actri??-regizor, Catherine Schaub-Abkarian, ?i-au început propriul teatru T.E.R.A. (Teatru Espace Recherche Actor) la Paris. Acolo a jucat ?i a regizat piese de teatru clasice ?i contemporane.

Abkarian a debutat în film în 1989, într-un scurtmetraj ”Ce qui me meut” (1989) al regizorului Cédric Klapisch. La începutul carierei sale cinematografice, Abkarian sa bucurat de o colaborare fructuoas? cu Cédric Klapisch în 6 filme franceze, f?cându-se remarcat în premiul Chacun cherche son chat (1996). A f?cut un pas înainte în cariera sa în film cu rolul secundar ca Alex Dimitros în Casino Royale (2006), jucând în mai multe scene puternice al?turi de Daniel Craig.

Simon Abgaryan a fost recunoscut drept câ?tig?tor al premiilor „Moliere 2020”. Piesa lui Abgaryan „Electre des bas-fonds”a fost prezentat? de teatrul „Du Soleil”. Aceasta este o mare recunoa?tere pentru Simon Abgaryan, care a ar?tat c? nu este doar un actor excelent, ci ?i un adev?rat scriitor, liderul trupei

Simon Abkarian a fost implicat în cauzele umanitare ale poporului armean din întreaga lume. A fost un participant frecvent, gazd? ?i prezentator la numeroase evenimente ?i ceremonii caritabile legate de cauzele armene. De asemenea, a fost membru al delega?iei pre?edintelui francez Jacques Chirac în Armenia în octombrie 2006.

Înc? din prima zi a r?zboiului din Artsakh, cunoscutul artist franco-armean ?i-a exprimat îngrijorarea, încercând s? „trezeasc?” Fran?a.

În mai multe scrisori deschise, el a condamnat aspira?iile criminale ale Turciei – indiferen?a interna?ional?. Celebrul actor ?i regizor franco-armean Simon Abgaryan a trimis o scrisoare deschis? ministrului francez de externe Jean-Yves Le Drian.în scrisoarea sa subliniaz? neutralitatea Fran?ei, ar?tând spre leg?turile comerciale ale oficialilor francezi cu acea ?ar?.

V? prezent?m principalele p?r?i ale scrisorii.

„Am vrut s?-?i scriu s?pt?mâna trecut?, dar ?tiam c? e?ti ocupat. Imediat înainte de încheierea luptei acerbe din Artsakh, nu era?i ocupat s? trimite?i asisten?? medical? în Azerbaidjanul abandonat? A fost un act de compasiune sincer? din partea dumneavoastr?, nu am nicio îndoial?, un gest incontestabil de previziune politic?, sunt sigur. R?mân neutru ca tine. În niciun caz nu te voi judeca pentru nevoia ta urgent? de a apela la dictatorul multimilionar din Baku. Dup? masacrul for?elor armene de asear?, care au luptat singure împotriva altor armate turco-azerbaidjane, a altor mercenari jihadi?ti sirieni, v-a?i gr?bit s? oferi?i ajutor, dar de data aceasta miilor de refugia?i din Artsakh care au fost nevoi?i s?-?i p?r?seasc? patria milenar?. Acest ajutor postum vine prea târziu, domnule ministru, nu v? sunt recunosc?tor. Recunoa?tere

Dup? dezgust?torul dictat ruso-turc, a anun?at Ali, citez. „Am promis c? îi voi pierde pe armeni ca pe câini, am f?cut-o”. A f?cut-o, nimeni nu a intervenit. ?i dac? da, nu se va opri. Condus de vântul victoriei ?i promovat de generalul s?u Ankara, va dori s?-?i împing? avantajul ?i mai departe.

Neputând s?-?i restabileasc? punctul de referin?? al economiei sale, fratele s?u mai mare, educatorul Erdogan, a c?utat o cea?c? de victorie. Ca orice pr?d?tor, a trebuit s? scuture din cap. O victim? a arunc?rii oamenilor dezam?gi?i. Corpul care va fi b?tut în cuie pe peretele ambi?iei sale pan-turce. Desigur, pentru gloria lui personal? (pentru c? vrea s?-?i graveze numele pe por?ile eternit??ii), dar e pentru sângele armenilor care l-au îmb?tat, sângele nostru.

Pentru vechea furie el nu poate suprima. Pentru vechea ur? pe care nu o poate explica. „Analiza mea despre aceast? ur? fa?? de armeni nu este disponibil? în nicio carte de istorie, a?a c? nu o c?uta?i, este în r?nile ?ipetelor în singur?tatea noastr?”, a spus compatriotul nostru.

În afar? de a vorbi despre obiectivele urii nem?rginite ale Turciei ?i despre eliminarea complet? a armenilor, Simon Abgaryan a mustrat Fran?a c? nu a dat un r?spuns adecvat la insultarea lui. Erdo??an vorbe?te sarcastic ?i insult?tor despre pre?edintele francez, dar ei nu r?spund în mod adecvat insultelor ?i limbajului „scuipat de sabie”.

„Oh, îmi place s? aud nuan?e pre?ioase, s? v?d cum sunt r?sucite limbajele consilierilor turcofili. Îmi place s? aud argumente economice vagi de la membrii prieteniei Fran?a-Turcia sau ai prieteniei Fran?a-Azerbaijan. Dar, mai presus de toate, într-o zi a? vrea s? fac lumin? asupra colegilor lor ru?inosi. Sunt parteneri de facto ai companiilor de genocid.

Chiar dac? ace?ti deputa?i francezi au recunoscut public genocidul armean din 1915, în culise le s?rut? picioarele acestor „sultani” decapitati.

„Doamnelor ?i domnilor, în ciuda leg?turilor voastre nefire?ti ?i inumane, în ciuda tranzac?iilor voastre dezgust?toare, în mania dumneavoastr? bursier?, avem mari speran?e c? Fran?a, Fran?a lui Jean Jaurès, va rena?te în sfâr?it din cenu?a ei ?i ne va salva ”, a scris Abyan.

Dac? v-am trezit curiozitatea urmari?i ?i un scurt fragment din filmul “Sans répit” pe:

https://www.imdb.com/video/vi4043752217?playlistId=tt14465894