Armenesti 14 noiembrie 2024.
“DATE MEMORABILE DIN ISTORIA ARMENILOR” – 14 noiembrie 2024
S -a nascut pe 14 noiembrie 1892 la Simeria (România), Ilona Dajbukát (Ilona Mária Anna Dajbukát ), actrita maghiara de origine armeana de teatru si film. A decedat pe 22 ianuarie 1976 la Budapesta.
Poza; Portrait_of_Ilona_Dajbukát1.jpg
S- a nascut pe 14 noiembrie 1917 la Plavalari (Udesti, Suceava) Grigore Foit , profesor, muzeograf. A fost directorul Muzeului de istorie Suceava între anii 1950 si 1975. A decedat pe 10 mai 1987 la Suceava.
FOTO; Foit-Grigore-1917-1987 (1).jpg
S-a nascut pe 2/14 noiembrie 1829 la Nor Nahicevan, Mikael Nalbandian , celebru scriitor, poet armean. Nalbandyan este autorul imnului national „Patria noastra”. A decedat pe 31 martie/12 aprilie 1866 la Kamishin.
POZA; Nalbandjan_Michael (2).jpg
…………………………
Pentru Arsen
O ascultatoare întreaba: Daca vorbesti la telefon poti ramâne gravida?
Radio Erevan raspunde: Poti, dar depinde pe ce stai atunci când vorbesti la telefon!
…………………………..
Prin anticariate
Un mod de a procura carti ale scriitorilor armeni cu preturi modice este acela de a apela la anticariate.
Astfel,azi, gasim sau nu:
Zareh Baronian – Cuvant despre Liturghia Bisericii Armene si Liturghiile rasaritene
Foto; zareh-baronian-cuvant-despre-liturghia-bisericii-armene-si-liturghiile-rasaritene_443247.webp
……………………………………
Astazi este „Ziua Dobrogei”. La data de 14/26.11.1878 autoritatile românesti preiau oficial administratia Dobrogei în prezenta domnitorului Carol I. Tratatul de pace la San Stefano (semnat la 3 martie 1878), încheiat în urma razboiului ruso-româno-turc declansat în 1877, a recunoscut independenta României si a prevazut ca sudul Basarabiei sa intre în componenta Rusiei, iar Dobrogea si Delta Dunarii sa revina statului român.
………………………………
Ansamblul Kurken Alemshah revine pe scena ca un tribut adus vocii sale originale
14 noiembrie 2024
Unul dintre ansamblurile legendare de muzica armeana, Ansamblul Kurken Alemshah, a revenit dupa mai bine de 30 de ani de la ultimul recital. Sa ascultam KURKEN ALEMSHAH: The Nightingale of Ararat
https://youtu.be/ORXQ7sZeSFI?si=cB0_oMfJgJQhPhtY
Aceiasi membri care ne-au încântat de la înfiintarea sa în 1976 pâna în 1991, alaturi de noi muzicieni, sunt realitatea mândra pe care o vom vedea în aceasta seara.” Cu aceste cuvinte de deschidere în voce off, Ansamblul muzical armean Kurken Alemshah a revenit pe scena cu un emotionant recital tribut adus lui Berc Takesyan, cântaretul sau original, care a murit în 2022.
KURKEN ALEMSHAH: The Nightingale of Ararat
…………………..
Traducere neliterara integrala
Conferinta despre dimensiunile spatio-temporale si societale în arta si filosofia lui Eugène Ionesco
Luni 4 si marti 5 noiembrie 2024, în cadrul celei de-a 6-a editii a Întâlnirilor de teatru francofon din Armenia, a avut loc o conferinta despre dimensiunile spatio-temporale si societale în arta si filosofia lui Eugène Ionesco, organizata de Ani Janikyan si Lusiné Abgaryan. Între Universitatea de Stat Valery Brusov si Institutul de Stat de Teatru si Cinema din Erevan, prin Universitatea Franceza din Armenia, specialisti din Armenia, România, Franta, Belgia, din Polonia, Spania, Macedonia de Nord si Vatican s-au adunat pentru a discuta despre lucrarile marilor Dramaturg franco-român, reprezentant al teatrului absurdului.
Conferinta s-a deschis cu discursuri introductive despre Francofonie, inclusiv cea a lui Éric Poppe, reprezentant pentru Europa Centrala si de Est al Organizatiei Internationale pentru Francofonie (OIF), care a subliniat angajamentul OIF pentru acest eveniment din Armenia, simbol al diversitatii. si împartasirea culturala francofona. Pentru el, lumea francofona, care reuneste astazi 320 de milioane de vorbitori, nu mai este doar „limba lui Molière”, ci un mijloc de comunicare modern si multicultural. Aceasta limba, pe care el o numeste „limba lui Ionesco sau Charles Aznavour”, întruchipeaza schimburile dintre tinerii din Europa Centrala si de Est, permitând tinerilor armeni sa se conecteze la lumea francofona. Poppe a insistat asupra importantei unei francofonii în continua evolutie, o limba îmbogatita de culturile care o poarta si o modifica.
Interventiile vorbitorilor, din diverse discipline, arunca fiecare lumina unica asupra carierei si muncii lui Ionesco. Programul a fost dens si a permis participantilor sa exploreze autorul în fatete noi si complementare. Problema realitatii si interpretarea ei, în special, a dominat dezbaterile. Au fost discutate paradoxurile din piesele lui Ionesco, unde fiecare afirmatie pare sa-si verifice contrariul. Aceasta abordare a subliniat precaritatea oricarei certitudini în opera autorului.
Un loc important a ocupat si dimensiunea biografica: copilaria lui Ionesco, sfâsiata între Franta si România, si experienta sa asupra tensiunilor politice din secolul XX au fost teme recurente. Acest context personal si istoric pune în lumina perspectiva critica si satira sociala care patrund în lucrari precum Rinocerul sau Cântareata cheala . Aceste piese au fost analizate ca oglinzi ale societatilor conformiste si alienante ale vremii, cu teme care ramân totusi uimitor de moderne, fie în fata greutatii normelor sociale, fie în fata erodarii limbajului în comunicarea cotidiana.
Teatrul absurdului a fost apoi analizat în dimensiunile sale mai filozofice. Schimburile privind legatura dintre absurd si criza existentei umane au facut posibila stabilirea unor punti între teatrul absurdului si miscarile literare precum dadaismul, suprarealismul si existentialismul, prin marile figuri literare precum Caragiale, Urmuz, Jarry, Artaud. si Beckett, oferind astfel participantilor un cadru analitic mai larg pentru a întelege impactul lui Ionesco în teatrul modern. Mai mult, importanta actorului a fost evidentiata ca esentiala în aceasta dramaturgie; conform vorbitorilor, actorul din universul lui Ionesco nu este un simplu interpret ci un element activ, capabil sa creeze în public o constientizare a absurditatii si fragilitatii existentei.
În cadrul acestui eveniment, am avut sansa de a o intervieva pe Aurora Martin, profesor la Institutul de Limbi Române, Universitatea de Stat Valery Brusov din Erevan. Acesta din urma a abordat cu profunzime si sensibilitate calatoria vietii lui Eugène Ionesco, marcata de dus-întors între Franta si România înca din copilarie, care i-au influentat relatia complexa cu identitatea. Cautarea libertatii si revolta interioara în personajele lui Ionesco sunt toate reflectari ale propriilor lupte si aspiratii. Ea a descris aceste figuri de teatru drept „rebeli ingenui” prinsi într-o lume în care „nu au libertatea de a alege” si sufera „ opresiunea puterii, presiunea autoritatii. „Aceasta lipsa de libertate, potrivit ei, creeaza o angoasa palpabila, ecou cu cea resimtita de însusi Ionesco, care a trebuit sa traiasca într-o Românie marcata de autoritarism si totalitarism, perioade ale vietii sale „fortate sa o transforme într-o tara pe care nu a facut-o. ca. »
În ceea ce priveste relevanta absurdului în societatea noastra moderna, doamna Martin a amintit ca teatrul lui Ionesco si viziunea lui despre absurd sunt actuale datorita tendintelor nationaliste tot mai mari în Europa: „ Trebuie sa fim întotdeauna atenti, pentru ca acea libertate este foarte greu de obtinut. … trebuie sa munciti pentru a mentine libertatea în fiecare zi . » Pentru ea ramâne posibila amenintarea unei reveniri a absurdului politic, simbolizat de venirea la putere a lui Hitler, ceea ce necesita o vigilenta constanta: „ Absurdul este uneori vizibil si aproape de noi. »
Ea a subliniat în cele din urma importanta teatrului lui Ionesco pentru lumea francofona, care reuneste spectatorii dincolo de istoriile lor nationale, pentru ca „absurdul este în viata fiecarui individ”, indiferent daca au trait sub un regim totalitar sau nu. Martin a concluzionat ca teatrul lui Ionesco încurajeaza memoria colectiva si împinge societatile sa aprecieze si sa-si protejeze libertatea actuala.
Examinând modul în care operele lui Ionesco exploreaza singuratatea, revolta si alienarea, participantii si-au evidentiat sfera lor universala si atemporala. În cele din urma, discutiile au evidentiat modul în care aceste piese pun la îndoiala libertatea individuala, o tema centrala într-o lume care se confrunta din ce în ce mai mult cu tensiuni politice si sociale.
Sursa:courier.am
Foto; image1_0ionescu.jpg
…………………………..
FOTBAL. Liga Natiunilor. Meciul Armenia – Feroe poate fi urmarit azi de la ora 19:00, pe Digisport 2 si Prima Sport 1
……………………………
Genocidul armean si Nakba palestiniana
Multi istorici si cercetatori ai genocidului au considerat genocidul armean din 1915 ca model pentru toate genocidele ulterioare din secolul al XX-lea. Este esential sa examinam strategiile folosite de Imperiul Otoman pentru masacrarea armenilor la începutul anilor 1900, deoarece putem recunoaste modele identice trei decenii mai târziu în Nakba palestiniana.
……………………….
Lasă un răspuns