Sf.Sahag si Mesrob
În Armenia sarbatoarea a avut loc pe 7 iulie. În România are loc în acest an pe 14 iulie.
Sfântul Patriarh Sahag
Este fiul lui Nerses Hayrapet si Sandukht Mamikonyan. S-a nascut în Cezareea în anul 348. Pierzându-si mama la varsta de 2-3 ani, isi petrece copilaria in Taron, in casa mamikonienilor, cu bunica. Între timp, tatal sau, Nerses Parthev, urma studii superioare în Cezareea si Bizant. Si el si-a urmat tatal, primindu-si studiile în aceleasi orase. A stapânit limba si educatia greaca.
Predecesorul sau, Parpetsin, scrie: „A petrecut ore lungi studiind cu multi savanti greci, stapânind literele cântului (arta muzicii), poezia retorica si mai ales arta filozofiei”.
Sahak cunostea, de asemenea, asiriana, care era o a doua limba în ceea ce priveste cunostintele rituale si religioase, si persana, care era limba oficiala a majoritatii Armeniei, în special a partii de est.
Sahak a fost, de asemenea, casatorit si a avut o fiica, Sahakanush, care s-a casatorit cu Hamazasp Mamikonyan si i-a dat lui Sahak trei nepoti barbati, dintre care cel mai notabil a fost Vardan Mamikonyan, viitorul mare martir si erou.
Se pare ca sotia lui Sahak a murit devreme, sau s-au despartit de comun acord, pentru ca Khorenatsi confirma ca Sahak a dus o viata stricta religioasa, ascetica si a adunat în jurul lui aproximativ saizeci de discipoli.
La initiativa regelui Hosrov G, în 387, a fost ales catolicosul armean. Sahak a trebuit sa mearga personal la Tizbo, unde a primit o primire exceptionala si s-a întors în patria sa cu mari realizari, inclusiv recunoasterea de catre stat a functiei sale si confirmarea fratelui sau Vramshapuhi ca rege în locul regelui demis.
Au urmat cincisprezece ani de pace, când doua mari suflete, Patriarhul Sahak si Mesrop Vardapet, au realizat unul dintre cele mai importante evenimente din istoria Armeniei: inventarea scrisului armean si începutul educatiei armenesti. Khorenatsi marturiseste ca „Mesrop a venit la Sahak cu problema semnelor armenesti si l-a gasit mult mai dispus” sa gaseasca scrisori armenesti în urma cu o zi. Si Parpetsi confirma ca Mesrop „a învatat multe lucruri de la Sfântul Sahak Catholicos punând frecvent întrebari despre ideea de atutas grecesti exacte (scripte, scrisori).
Si Ormanyan încheie spunând: „Orice a putut gasi Mesrop în timpul turneului sau… a adunat, adus si predat Curtii Supreme din Sahak, iar alfabetul armean a primit valoarea si ordinea sa numerica finala, cu indicatiile pe care le-a indicat Sahak si cu îmbunatatirile mentionate, forma si rima (valoare fonetica) si a fost aprobat de autoritatea suprema” .
Cei 60 de elevi adunati de Sahak si cei 40 de elevi a lui Mesrop, când erau deja adulti si priceputi în scolile grecesti si asiriene, au fost primele grupe care au fost clasificate în alfabetul armean. Acestia au fost primii profesori care, sub îndrumarea, învataturile si conducerea lui Sahak si Mesrop, au devenit primii profesori de scriere armeana, începând cu Vagharshapat, care a primit onoarea de a fi primul leagan al predarii în limba si scrierea armeana.
Dorinta si ideea de a citi cartea în limba armeana a fost prima forta motrice din spatele inventarii scrisului armean si, prin urmare, traducerea a fost facuta de S. A început cu o carte. Se stie cu siguranta ca prima încercare de încoronare îi apartine lui Mesrop Mashtots, din originalul asirian, dar Gazar Parpetsin S. Traducerea integrala a cartii de S. Atribuit lui Sahak. Potrivit lui Parpetsu, o delegatie condusa de Mesrop Mashtots vine sa-i ceara lui Sahak: „se dedica lucrarii spirituale si traduce Testamentele Bibliei din greaca în armeana”. Sahak a fost de acord cu propunerea „si a tradus toate testamentele cu mare efort noapte si zi”. Si Ormanyan conchide din asta. „S. Primele parti, sau încercari, ale cartii au fost facute de Mesrop din asirian, dar rezultatul nu a fost considerat satisfacator, fiind cunoscuta superioritatea traducerii grecesti, Sahak s-a angajat fie sa faca corectii adecvate la greaca în prima traducere, fie sa creeze o noua traducere comparând limba greaca cu originalul asirian. Si asa a fost creata traducerea completa armeana a Cartii Sfinte, tradusa de Sahak si confirmata atât de autoritatea sa catolicozica, cât si stiintifica.
Apoi au început sa traduca si alte carti rituale si religioase „Toate cartile parintilor greci si asirieni au fost traduse în armeana în timpul vietii lui Sahak sau în anii apropiati vietii sale” .
Exista un set de reguli atribuite lui Sahak în canonul nostru care trateaza obligatiile clerului si gestionarea veniturilor bisericii. Din aceasta, se poate presupune ca „Sahak avea un suflet zelos pentru ordine si ordine si dorea ca totul sa fie reglementat prin lege” .
În toate cazurile, cu eforturile si managementul lui Sahak, predarea si scolarizarea limbii armene s-au raspândit nu numai în Armenia de Est (persana), ci si în Armenia de Vest (bizantina), efectuarea ceremoniilor în limba armeana a devenit comuna „. tara a primit un suflet nou si o noua stralucire”. Asa ca istoricul original foloseste mesajul profetului Isaia în întregime ca ceea ce a fost spus pentru lumea armeana. „Din afluentii Sfântului Patriarh Sahak, ca dintr-un râu apos care umple marea, tot pamântul armean s-a umplut de stiinta stapânului .
Succesul lui Sahak a stat si în faptul ca în timpul domniei sale, virtuosul si pacificatorul, educat si întelept regele Vramshapuh statea pe tronul regal armean, care i-a slujit pe el si pe Sf. Mesropin în eforturile lor religioase si educationale. Ceea ce a fost regretabil, deoarece fiul sau, Artas, fiind promiscuu si iresponsabil, i-a determinat pe ministrii armeni sa ceara regelui persan abdicarea lui (Artas). Ministrii l-au fortat si chiar au facut presiuni pe Sahak sa li se alature. Sahak, un batrân Patriarh cu inima buna si întelegator, a acceptat oferta lor spunând: „Nu-mi pot schimba oaia bolnava cu fiara sanatoasa a altcuiva (mai ales ca sanatatea ei este în detrimentul nostru).” Pe aceasta declaratie, ministrii, în calitate de adepti ai politicii pro-grece, l-au acuzat pe Catholicos. Atât Catholicos, cât si regele Tizbo au fost chemati, iar regele a fost detronat si întemnitat. În acest fel, în 428, se încheie regatul armean Arshakunyats. Si Sfântul Sahak a fost destituit si a ramas în Tizbon vreo 4 ani ca exilat. În locul lui a fost ales un episcop asirian pe nume Brkisho, care foarte curând a devenit o urâciune pentru toti, chiar si pentru sustinatorii sai, prin mercenarul si mersul sau necumpatat. Unii dintre ministrii armeni au cerut un alt patriarh de la Tizbon, unii i-au cerut lui S. Sahakin. Regele persan a acceptat cererea ambelor parti, l-a numit pe Shmuel Asori ca catolicos oficial pentru afacerile politice si materiale si i-a dat lui Sahak privilegiul de a se întoarce în Armenia si de a se angaja doar în afaceri religioase. Astfel, sub administrarea unui rege strain si nereligios si la cererea ministrilor dezbinati, Catolicozatul Armenesc s-a împartit în doua. Oamenii si istoria timpului sau, ca si în timpul exilului, când Mesrop era adjunctul sau neoficial, dar real, asa ca la acea vreme Sahak a fost acceptat ca Catholicos legitim. Iar ceilalti au fost recunoscuti drept antinepoti, care nu au facut altceva decât sa înjoseasca si sa jefuiasca biserica.
Înainte ca regele persan sa paraseasca Tizbon, S. Saaki a avertizat din nou sa ramâna loial persilor si sa nu fie de partea grecilor. Barbatul de 84 de ani a explicat într-un monolog sincera sa loialitate si slujirea fata de Persia, ceea ce a avut un efect profund si pozitiv asupra celor prezenti si asupra regelui, care a ordonat sa-i fie prezentat „mult argint ca o elocventa, vaduva cu inima curajoasa si îndrazneata”. Sahak a respins bogatia si a cerut în schimb favoruri pentru ministrii armeni si pentru patria sa. care i s-a dat.
La întoarcere, în 432, s-a stabilit în Bagrevand, unde Sf. Acolo era celebrul templu construit de Iluminator, si unde „o lumina a coborât din cer când Sfântul Grigorie l-a botezat pe Trdat”. S. Mesrop se stabileste si în Vagharshapat, lânga Shmuel, ca si în afacerile spirituale ale Sf. adjunctul oficial al lui Sahak (Az 310 pagini).
Oricât de mult devenise Shmuel abominabil pentru toata lumea, jefuind biserica si eparhiile, dar temându-se de ce e mai rau, nimeni nu a îndraznit sa apeleze la Tizbon cu o noua cerere. Dimpotriva, episcopii, slujitorii si poporul armean si-au gasit mângâierea în persoana lui Sahak „care nu numai ca a vegheat pe Bagrevand si a avut grija necesara de studentii sai, ci a calatorit în diferite directii si a mângâiat oamenii pâna când batrânetea l-a scuzat. „ (Azg. 310).
În 431, împotriva „umanistului” Nestor, la Efes a fost convocat cel de-al treilea Sinod Ecumenic, unde teoriile lui Nestor si Nestor însusi au fost respinse, iar consiliul a adoptat formula Patriarhului Cir al Alexandriei „Mi Bnutyun Banin Marmnacello” (Una natura a lui Dumnezeu). Încarnate) si au fost definite câteva reguli. : Hotarârile adunarii au fost aduse în Armenia de studentii armeni care urmau studii superioare în Bizant si predate Patriarhului Sahak, care le-a acceptat în unanimitate de dragul Bisericii Armene. Pâna acum, Biserica Armeneasca ramâne ferm pe formula „One Nature” adoptata în aceasta întâlnire. Studentii armeni l-au adus si pe S. O copie greceasca a cartii, în comparatie cu care corectorii recenti au facut despre traducerea Bibliei armeane.
Istoricul Gazar Parpets a descris ultimii ani ai vietii sale astfel: „Patriarhul Arakini, renuntând la activitatile lumesti, s-a dedicat cu totul rugaciunilor si învataturii. Întrucât multi episcopi si preoti de onoare nu au vrut sa paraseasca izvoarele imediate ale învataturilor sfântului patriarh, l-au urmat constant în oras si în locurile lui de odihna. Si dupa ce a trait multi ani si a ajuns la o adânca batrânete, la începutul celui de-al doilea an al domniei lui Hazkert, fiul lui Vram, regele persan, la 30 de Navasard, exact de ziua lui, a murit linistit si linistit în satul Blur din provincia Bagrevand” (G. Parpetsi p. 113).
Înainte de a-si parasi sufletul, „si-a ridicat mâinile, i-a binecuvântat pe cei prezenti si le-a poruncit sa tina Sf. Poruncile transmise si învatate de Grigorie întregii lumi armeane sunt de a sluji si a se închina singurului si adevaratului Dumnezeu, Domnul si Mântuitorul nostru Iisus Hristos”.
Si Ormanyan în poemul sau pe scara larga „Azgapatum” S. În capitolul amplu dedicat lui Sahak, el rezuma viata si profilul Sfântului cu urmatoarele cuvinte:
„Oricâte comentarii s-ar scrie despre Sahak, ele vor fi întotdeauna mai mici decât meritul sau si nu vrem sa urmam doar faptele si sa dam reflectii si evaluari. Am spus câteva cuvinte despre productia sa literara, dar Sahak a avut o viata egala cu viata sa literara, cu avantajul sfinteniei, patriarhatului, stiintelor politice si populismului, care este de netrecut de industria sa. Sentimentele sale patriotice, ranindu-se pentru a nu dauna tarii, eforturile neobosite si curajoase pentru continuarea regatului, oricât de inutile ar fi, au format o coroana de marturisire (suferinta) pentru Sahak. Vazând nenorocirile neamului si necazurile pregatite de mâinile copiilor neamului sau, a fost si mai întristat si a suferit dureri spirituale severe. A fost, de asemenea, o mare durere pentru el ca nu a putut lasa un copil de sex masculin familiei sale dupa el. La momentul mortii sale, ginerele sau Hamazasp Mamikonyan, capetenia, murise deja, se pare ca si Sahakanush era mort, iar mostenitorii sai directi erau nepotii sai, fratii Vardan, Hmayak si Hamazasp Mamikonyan, carora le-a a lasat „bunurile satelor si gospodariilor sale” si tot ce avea, cu drept de mostenire din tata în fiu” (Parpetz p. 114). Potrivit acesteia, S. se opreste complet. Linia dreapta a lui Grigor Iluminatorul se amesteca si cu mamikonienii din partea feminina.” Potrivit acesteia, S. se opreste complet. Linia dreapta a lui Grigor Iluminatorul se amesteca si cu mamikonienii din partea feminina.” Potrivit acesteia, S. se opreste complet. Linia dreapta a lui Grigor Iluminatorul se amesteca si cu mamikonienii din partea feminina.”
În 438, la vârsta de 90 de ani, S. a murit în satul numit Blur, unde se mutase pentru a evita hartuirea persilor invadatori. Glisorul. Cadavrul a fost luat si îngropat în satul Ashtishat, care era mosia si locul lui preferat. Mai târziu, pe mormântul lui s-a ridicat o biserica magnifica, iar dupa ce aceasta a devenit ruina, mormântul urmatorului cel mai mare om al Bisericii noastre dupa Grigore Luminatorul, s-a transformat într-o capela murdara si neînsemnata. Astazi, locatia atât a capelei, cât si a mormântului si a satului este necunoscuta.
- Sahak este inclus în Enciclopedia Catolica, precum si în Oxford and Saints’ Dictionaries sub numele de Isaac cel Mare, iar sarbatoarea atât în ??sursele noastre, cât si în manualele de mai sus este enumerata separat ca 9 septembrie si 17 septembrie ca Sf. Cu Mesrop Mashtots.
În prezent, S. Sarbatoarea Sahak este sarbatorita de doua ori în tara noastra. Primul si separat îl sarbatorim în sâmbata dinaintea duminicii premergatoare Marele Carnaval, iar al doilea în Sf. Joi dupa duminica a 4-a a Rusaliilor cu Mashtots.
În Sharaknots, S. Avem un regulament special si complet pentru Sahak, cu un scurt imn Mankunk, pe care îl includem aici. Si S. În cadrul sarbatorii cu Mesrop, se cânta în canonul sau binecunoscutul imn tradus „Orq zaradrezan”.
Maestrul Mesrop Mashtots
S-au spus multe despre Mesrop Mashtots si nu vrem sa repetam ??acelasi lucru sau sa-l rescriem în stilul nostru propriu. Pentru a fi diferit, iata o traducere din Enciclopedia Catolica, fara advocacy si descriere aparent mai obiectiva. S. Descrierea lui Mesrop Mashtots este inclusa si în dictionarele Srbots si Oxford, dar mai pe scurt, iar în enciclopedia catolica îi sunt date doua coloane complete.
Nu exista date clare si precise despre anul nasterii sale, Ormanyan mentioneaza 353, Enciclopedia Catolica – 361, iar dictionarele mentionate mai sus – 345.
Descrierea Enciclopediei Catolice este urmatoarea:
„Mashtots, nascut în 361 în satul Hatsik Taron si murit în 441 la Vagharshapat, a fost, de asemenea, una dintre cele mai mari figuri din istoria armeana. Mamikonyan era fiul unui anume Vardan de la minister. Koryun, studentul si biograful sau, ne spune ca Mesrop a primit o educatie înalta si generala si cunostea greaca, asiriana si persana. Datorita educatiei sale înalte si cunostintelor lingvistice, Mesrop a fost numit în functia de functionar în ambasada regelui Hosrov G. Acolo, datoria lui era sa scrie decretele si proclamatiile regale cu litere grecesti, asiriene si persane, întrucât alfabetul armean nu exista la acea vreme.
Cu toate acestea, Mesrop a simtit o chemare catre o viata mai perfecta. A parasit curtea, a primit diploma bisericeasca pentru a sluji lui Dumnezeu si a intrat într-o manastire cu niste prieteni. Acolo, spune Koryun, s-a supus foametei si setei, frigului si foametei si s-a angajat în mari austeritati ascetice. Purtând un tricou de par, se multumea doar cu iarba, dormea ??pe pamântul gol si îsi petrecea foarte des noptile rugându-se si Sf. Studiind cartea. A trait asa ceva timp, pregatindu-se pentru marea lucrare la care Providenta avea sa-l cheme în curând. Adevarat, atât biserica, cât si statul aveau nevoie de serviciul lui.
Armenia, care timp de multi ani a servit drept câmp de lupta pentru romani si persi, a fost împartita între Bizant si Persia în 387 si aproximativ patru cincimi din ea a trecut la cea din urma. Partea de vest era condusa de generali greci, iar Armenia persana era condusa de un rege armean si era un platitor de impozite pentru Persia. Desigur, si Biserica a fost afectata de aceste schimbari politice violente, dar pierderea independentei politice si împartirea tarii nu au putut sa-i distruga structura sau sa-i cucereasca spiritul. Persecutiile însufletesc mai mult Biserica si o împing sa fie mai activa si, de asemenea, apropie Biserica, nobilimea si poporul.
Printre principalele evenimente ale acestei perioade se numara inventarea alfabetului, îmbunatatirile rituale, crearea literaturii ecleziastice si nationale si redefinirea relatiilor patriarhale. Trei personalitati sunt strâns legate de aceste evenimente minunate: Mesrop Mashtots, Sahak Hayrapet si regele Vramshapuh, care i-a succedat unchiului sau Khosrov G în 394. Mesrop, dupa cum spuneam, a dus o viata monahala de ceva vreme pentru a se pregati pentru viata de predicare crestina. Cu sprijinul printului Shambit, el a propovaduit Evanghelia în provincia Goght, lânga Araks, si a convertit multi eretici si pagâni. Deoarece armenii nu aveau propriul lor alfabet si foloseau litere grecesti sau persane, care, la rândul lor, nu erau suficiente pentru a reprezenta unele sunete complexe ale armenilor, de aceea s-a confruntat cu mari greutati în învatarea si educarea oamenilor. Pe lânga aceasta, S. Cartea si literatura liturgica, fiind în mare parte în asiriana, erau greu de înteles de catre credinciosi. De aici si cererea continua de traducatori si interpreti ai Cuvântului lui Dumnezeu pentru oameni. Mesrop, dorind sa gaseasca o solutie la aceasta problema, a decis sa inventeze un alfabet national, iar regele Vramshapuh si patriarhul Sahak au promis ca îl vor ajuta cu totul. Este dificil de stabilit ce rol a jucat de fapt Mesrop în crearea acestui nou alfabet. Potrivit biografilor sai armeni, el s-a consultat în aceasta problema cu un episcop din Mesopotamia pe nume Daniel si cu un calugar samosat pe nume Rufinos (Hrupanos). Cu ajutorul lor si al Patriarhului si al regelui, Sahak a reusit probabil sa dea o forma alfabetului. adica sa se adapteze la structura alfabetului grecesc. Altii, de exemplu, Lenorman, cred ca alfabetul armean a fost inventat pe baza lui Zenderenk. Alfabetul mesropean este format din 36 de litere, iar cele doua sunete („O” si „F”) sunt adaugari ulterioare în secolul al XII-lea.
Odata cu inventarea alfabetului în 406, s-a pus începutul literaturii armene si a devenit un impuls puternic pentru formarea spiritului national. Sfântul Martin scrie într-una dintre lucrarile sale istorice: „Ca urmare a activitatilor lui Sahak si Mesrop, armenii au fost odata pentru totdeauna despartiti de celelalte popoare ale Rasaritului, astfel încât au devenit un cu totul alt popor si, fiind întariti în crestinism, folosirea scrierilor lui adeptii zoroastrismului sau pagânilor era interzis sau considerat impur. Îi suntem datori lui Mesrop pentru pastrarea literaturii si limbii armene. Fara munca lui, armenii s-ar fi asimilat fie cu persii, fie cu asirienii si ar fi disparut ca un numar de natiuni din est”.
Disperat ca toata lumea sa beneficieze de inventia sa si încurajat de sprijinul Patriarhului si al Regelui, Mesrop a înfiintat scoli în fiecare colt al tarii unde tinerii au început sa învete noul alfabet. Activitatile sale nu s-au limitat doar la Armenia de Est. S-a dus la Constantinopol cu ??scrisorile Patriarhului Sahak si a obtinut privilegiul împaratului Teodor cel Mic de a predica si de a preda partea sa în Armenia.
Adaptându-si alfabetul la fonetica Georgiei si Aghvank, Mesrop a predicat cu succes în acele zone. Oriunde a predicat Evanghelia, a înfiintat scoli si a numit profesori care sa-si continue lucrarea. Apoi se întoarce în Armenia de Est pentru a prezenta Patriarhului un raport despre activitatile sale. Astfel, sarcina principala a lui Mesrop a fost sa furnizeze poporului sau literatura religioasa. Având în jurul sau multi ucenici, pe multi dintre ei i-a îndreptat catre centrele de învatare din acele vremuri, Edessia, Constantinopol, Atena, Antiohia, Alexandria etc., pentru a învata greaca si pentru a aduce cu ei capodoperele literaturii grecesti. Dintre elevii sai, cei mai notati sunt Hovhan Kyrgatsi, Hovsep Paghnatsi, Yeznik, Koryun, Movses Khorenatsi si Hovhan Mandakuni.
Primul monument al literaturii armene. A fost încoronarea originalului asirian al cartii, care a fost întreprinsa de Sahak Hayrapet în 411. Cu toate acestea, aceasta lucrare a fost incompleta, deoarece nu prea mult dupa aceea, Hovhan Khredatsi si Hovhan Paghnatsi St. Au fost trimisi la Edessa pentru traducerea cartii. Când au plecat la Constantinopol, au adus cu ei manuscrise legate de manuscrisele grecesti. Cu ajutorul altor originale aduse din Alexandria si conform Greciei Yotanasnits si Vorogines Vetsijyan, S. Cartea a fost tradusa din nou. Aceasta traducere, care este folosita acum în Biserica Apostolica Armeneasca, si-a primit forma finala în 434. Hotarârile primelor trei Sinoade: Niceea, C. Liturghia de la Constantinopol, Efes, si pâna atunci savârsita în asiriana, a fost tradusa în armeana, aceasta din urma de catre S. Fata de Liturghia inventata de Barsegh, a fost revizuita, dar si-a pastrat totusi caracteristicile proprii. Multi dintre Parintii greci au fost tradusi în armeana, iar faptul ca originalele unora dintre ei s-au pierdut face ca aceste traduceri sa fie nepretuite. Printre acele carti, de exemplu, cartea lui Eusebiu „Cronologie”, din care s-au pastrat doar fragmente în greaca, dar s-a pastrat complet în versiunea armeana. Moise, în activitatea sa literara, nu a neglijat nevoile spirituale ale poporului sau. A re-vizitat constant provinciile în care propovaduise Evanghelia în tinerete, iar dupa moartea Patriarhului Sahak în 440, a preluat supravegherea departamentului spiritual al Patriarhiei Armene. A trait la numai sase luni dupa moartea prietenului si preotului sau (S. Sahak), armenii îi mentioneaza numele ca S. Liturghia si memoria lui se savârsesc pe 19 februarie” (Enciclopedia Catolica vol. 10, p. 24).
Includem câteva mici fragmente din cartea biografului sau Koryun.
„Mashtots era bine versat si priceput în legile seculare. Era iubit de comandantii sai în afacerile militare. În acelasi timp, a fost un învatator sârguincios si atent al Bibliei, din acest motiv, fiind luminat în scurt timp si ascultând de poruncile lui Dumnezeu, si-a slujit printii cu dragoste si bunavointa.
Dar dupa ceva timp, urmând porunca de a parasi totul si de a-L urma pe Hristos, se dedica cu totul slujirii unui Dumnezeu omenesc. De aceea, el renunta la semnele de autoritate specifice lumii si, împodobindu-se doar cu semnul smeritei cruci, îl urmeaza pe Cel Rastignit care da viata tuturor. Si neascultând poruncile evanghelice, se alatura imediat regimentului cruciat al lui Hristos si accepta un ordin special de solitar… Si în felul acesta, înfruntând toate încercarile, rabdând de bunavoie cu curaj, s-a luminat, s-a facut placut lui Dumnezeu si L-a cunoscut lui Dumnezeu”.
Doua mici exemple de activitate Mashtots.
În provincia Syunyats, el „a adunat copii din locuri salbatice si bestiale pentru a fi un izvor de doctrina si a facut mari eforturi pentru a-i educa, i-a hranit si instruit ca o dadaca, pâna când a hirotonit pe unul dintre ei, Anania, episcopul biserica lui Syunyats, care a fost un om sfânt si eminent si el, la rândul sau, a avut grija sa-i instruiasca pe mostenitorii bisericii. El a umplut tara Syunyats cu calugari”.
„Si asa în lumea Armeniei, Georgiei si Aghvank, de-a lungul vietii sale, vara sau iarna, noaptea sau zi, în propriul sau curs evanghelic rezonabil, nobil si minutios în fata regilor, printilor si tuturor pagânilor (fara a întâmpina opozitie) din Prea Mântuitorul.A purtat numele lui Isus în persoana sa. Si i-a îmbracat pe toti cu Hristos si i-a împodobit cu haruri duhovnicesti si prin puterea cumplita a lui Hristos a izbavit pe multi prizonieri, prizonieri si pe cei aflati în necazuri de catre tirani. Bazum a rupt multe cambii gresit pecetluite si a inspirat pe multi bocitori si ignoranti cu cuvintele credincioase si mângâiatoare ale descoperirii slavei Mântuitorului nostru Iisus Hristos si sperantei sperantei. Si le-a transformat pe toate, complet, dupa regula ceruta de evlavie”.
Koryun S. Activitatea literara mai jos mentionata îi este atribuita lui Mesrop.
„Fericitul Mashtots, plin de har, inspirat de cartile profetice, plin de adevarata hrana a credintei evanghelice, a început sa scrie si sa scrie multe discursuri într-un stil usor si de înteles, în care multe exemple si adevaruri au fost luate din exemplele lui aceasta lume si mai ales legata de speranta viitorului, pentru ca pâna si sa fie usor de înteles si acceptat de lenesi, si a fost menita sa trezeasca, sa trezeasca si sa încurajeze pe cei care sunt angajati în treburile trupesti, sa puna promisiunea de Evanghelia depusa pe o temelie ferma.
Imnuri de pocainta, care sunt cele mai simple si mai atractive din imnul nostru prin scrierea si stilul lor, S. Ele sunt atribuite lui Mashtots.
Merita ca S. Sa încheiem comportamentul lui Mesrop cu M. Khorenatsi cu urmatoarele linii scurte:
„I-a întrecut pe toti oamenii virtuosi ai vremii sale, caci trufia si filantropia nu si-au putut gasi niciodata un loc în purtarea sa, dar, spre deosebire de acestea, a fost întotdeauna un om binevoitor, blând, binevoitor, s-a împodobit cu obiceiurile Cerului. si tratati toate în acelasi mod: Era îngeresc în înfatisare, limpede la minte, stralucitor în vorbire, cumpatat în fapte, stralucitor la trup (stralucitor din exterior, maiestuos), mare în sfaturi, drept în credinta, rabdator în speranta, sincer în dragoste, neobosit în învatatura.”
Dumnezeu, mai ales ucenicii sai, toti profesorii Bisericii Armene, vor merita sa aiba trasaturi atât de magnifice si frumoase. Sfânta Purtare a Sfântului prezinta astfel ultimele secunde din viata Sfântului:
„Când omul lui Dumnezeu, Sfântul Mesrop, a simtit ca a venit ceasul chemarii sale si ca se va desparti de a lui si se va alatura companiei lui Hristos, scapat de durerile sale si eliberat, s-a suit, s-a asezat. în multimea din jurul lui, si-a întins bratele întinse spre cer, pentru ei de la Domnul cerând ajutor, tot restul a încredintat în grija lui Dumnezeu. În timp ce mâinile lui erau întinse spre cer, o minunata viziune stralucitoare si cruciforma a aparut peste celula lui. Si aceasta era atât de clar si evident, încât fiecare om vedea cu adevarat si nu avea nevoie sa fie informat despre asta auzind de la un prieten si, în multime mari, toti s-au dus la ei. În acelasi loc, sfântul, dând ultimul salut credinciosilor, le-a lasat mostenire si dragostea si împartasania ca testament neschimbat, a împodobit sfârsitul cuvântului sau cu o binecuvântare si binecuvântând pe cei apropiati si departe de el, oferind astfel un rugaciune placuta catre Hristos,
- Mesrop a murit la vârsta de aproximativ 80-85 de ani, conform Ormanyan în 439, conform dictionarelor în 440, conform Conduitei complete a Cartii Sfinte din 441. A fost înmormântat în satul Oshakan, unde mormântul sau sfânt si biserica glorioasa construita pe mormânt se afla si astazi în picioare. Mesrop este unul dintre acei fericiti al caror mormânt a ramas mereu neclintit si a fost onorat în orice moment. Si S. Mormintele Iluminatorului si ale generatiei sale, precum si ale tuturor traducatorilor, au fost distruse de-a lungul timpului si locatia lor a fost uitata.
Biserica noastra Sf. Sarbatoarea Mesrop este sarbatorita de doua ori: prima este de Sf. cu Sahak în joia urmatoare celei de-a patra duminica a Rusaliilor, celalalt cu Sfintii Interpreti în a doua sâmbata a lunii octombrie.
În imnurile noastre avem un canon complet dedicat traducatorilor si cele trei imagini ale binecuvântarii acestui canon sunt la plural si se pot referi la toti traducatorii si doar casa a doua a imaginii a doua îi este dedicata în mod specific si este mentionat si numele lui, iar casa ultimei case „Cu cei doi sfinti luminari” ne ofera sugereaza ca întreaga binecuvântare a fost inventata în cinstea Sf. Sahak si S. Mashtots. Iar „Întrebarea” este unica în sensul ei si subliniind constant gândurile „fericitului Maestru” si „Sfântului Maestru”, în contextul ei din nou Sf. îsi imagineaza Mesropin.
