Scindarea finala a Bisericii crestine – în romano-catolica si ortodoxa

În 1054, Papa Leon al IX-lea si-a trimis ambasadorii legati, condusi de cardinalul Humbert, la Constantinopol pentru a rezolva conflictul, care a început odata cu închiderea bisericilor latine din Constantinopol în 1053. Totusi, nu a fost posibil sa se gaseasca o cale de reconciliere, iar la 16 iulie 1054, în Hagia Sofia, legatii papali au anuntat depunerea Patriarhului Constantinopolului Mihail Cirulariu si excomunicarea acestuia din Biserica.

Ca raspuns la aceasta , pe 20 iulie, patriarhul l-a anatemizat pe papa si pe legatii sai. Acest lucru a servit la scindarea Bisericii Crestine, în urma careia Biserica Romano-Catolica din Apus si Biserica Ortodoxa din Est s-au separat în cele din urma.

Schisma a avut multe premise si motive înradacinate în diferentele rituale, dogmatice si etice dintre Bisericile occidentale si cele orientale.

Limbile de cult erau diferite: latina în biserica de vest si greaca în cea de est. În plus, au existat dispute de proprietate, precum si o lupta directa între Papa si Patriarhul Constantinopolului pentru primatul între alti mari preoti crestini. Dupa ce au parasit Constantinopolul, legatii papali au mers la Roma pe o cale ocolita pentru a anunta excomunicarea lui Mihail Cirulariu altor patriarhi estici.

Schisma bisericeasca nu a fost înca depasita, desi în 1965, prin hotarâre a Papei si a Patriarhului Constantinopolului, au fost ridicate blestemele reciproce.