Armenesti 30 aprilie 2024.

Armenesti 30 aprilie 2024.

A murit la vârsta de 73 de ani Sahak Sahakyan, interpretul inegalabil de cântece national-revolutionare armenesti, cântaret al luptei armenesti pentru libertate.În memoria sa sa ascultam/reascultam „Sa tacem?” https://youtu.be/PKEAusQXJw8?si=kJhd3LlsgRGDXK0I

mahacel-e-hayoc-azatamarti-erg-n290835-1

………………………………………….

Comitetul Olimpic al Greciei, în cooperare cu Consulatul Onorific al Armeniei la Salonic, a desemnat Memorialul armean Khatchkhar din Salonic drept unul dintre punctele de trecere ale Flacarii Olimpice.

Medaliatul olimpic cu bronz, greco- armeanul Artiom Kiouregkian a primit flacara si a transportat-o ??în cadrul Stafei Tortei Olimpice la propunerea lui Akis Dagazian, consulul onorific al Armeniei la Salonic.

Efortul a fost sustinut de comunitatea armeana locala. Multi au fost prezenti la fata locului, în ciuda ploii abundente.

Armenii au o lunga traditie de participare la Jocurile Olimpice. Sportivii armeni au reusit în mare parte la haltere, lupte, box si gimnastica artistica.

Armenii au participat si la Jocurile Olimpice antice, cu campioni regali precum Tiridates III si Varazdat.

Aprinderea flacarii olimpice a avut loc marti, 16 aprilie, la Situl Arheologic Olympia, înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1989. Flacara va ajunge la Marsilia (Franta) pe 8 mai înainte de a-si continua calatoria printr-o serie de regiuni franceze. .

Jocurile Olimpice de vara din 2024 vor avea loc la Paris în perioada 26 iulie – 11 august.

 

 

 

 

https://asbarez.com/olympic-torches-passes-armenian-khatchkar-in-thessaloniki-en-route-to-france/?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTEAAR24Y4iestEzkNl6UvMD1kqYhYTtsIRtcHy6Whhg7HtcY6Whh7HtcY6Whh7H7 CE4IUC40o5bo6KuzJMMXGL_Pwn4UNp6G4N76GmqHXuFBvK26xwwDrJfxo39iiZHis3KWgnwr-1pGNmrFyW

pngSAXxCWdrK5

…………………………

“DATE MEMORABILE DIN ISTORIA ARMENILOR” –28 aprilie

În 1802  Davit Y. Enegets a fost consacrat Catholicos al tuturor armenilor .

 

În 1920 Azerbaidjan a intrat în componenta Uniunii Sovietice.

Pe 28 aprilie 1993 cântareata americano-armeana Cher (Sherilyn Sargsyan LaPiere) a vizitat Armenia , aducând cu ea un ajutor de 2,5 milioane de dolari.

 

Foto; Cher_by_Gage_Skidmore.jpg

…………………………

Pe baza masuratorilor geodezice la granita dintre Republica Armenia si Republica Azerbaidjan, la data de 26 aprilie 2024 au fost instalate 28 de posturi de ceea ce reprezinta aproximativ 35 la suta din lucrarile planificate.

sahman-syun

https://orer.eu/hy/2024/04/26/20-suin-blokada-arman-tatoian/

………………………..

ENERGIE ARMEANA

 

În 1924, economia energetica a Armeniei a constat din urmatoarele centrale electrice:

În Erevan existau doua hidrocentrale cu o capacitate de 2206 si 36,6 kW. Hidrocentralele erau supraîncarcate si nu puteau satisface cererea. Prima centrala producea 414.000, iar a doua 82.000 KWh de energie electrica anual. Din productia totala, 312 mii KWh au fost folositi pentru iluminat, iar 184 mii KWh au fost folositi în scopuri tehnice.

În orasul Leninakan (Gyumri) doua generatoare diesel lucrau cu combustibil organic. Capacitatea fiecaruia dintre ele a fost de 55,2 KW. O centrala hidroelectrica cu o capacitate de 294,2 KW a fost pusa în functiune în actualul oras Vanadzor la 1 mai 1924. A fost folosita în principal pentru iluminat.

În orasul Goris exista o hidrocentrala cu o capacitate de 55,2 KW. Hidrocentralele erau vechi. În orasul Dilijan, a existat o hidrocentrala uzata fizic, cu o sonda de 22,1 KW. La Stepanavan functiona o hidrocentrala de 18,3 kW. În Kokhb era o centrala hidroelectrica de 18,3 kW. A fost dat în functiune în 1921 si este considerat primul CHE din mediul rural. Se poate presupune ca a fost construit pe râul Koghb.

În Alaverdi, trei hidrocentrale cu o capacitate de 1103,3 KW lucrau pentru fabricile de topire si electroliza a cuprului. Aici nu se mentioneaza cele doua generatoare diesel de 294,2 KW care nu au functionat. În Shahali, o centrala hidroelectrica de 55,2 KW lucra pentru fabrica si iluminat. Se poate presupune ca a fost construit pe râul Pambak.

Au existat unitati cu o capacitate totala de 735,5 KW pentru minele Kapan si topirea cuprului. Printre acestea, doua hidrounitati cu o capacitate de 110,3 KW, doua generatoare diesel cu o capacitate de 147,1 KW si o CHE nefunctionala cu o capacitate de 220,6 KW situata la aproximativ 10 kilometri de mina. Dupa restaurare, acesta ar avea o capacitate de 588,4 KW.

Se poate concluziona ca în 1924 la final, în Armenia erau 12 centrale electrice cu o capacitate totala de 3556,1 KW.

De remarcat ca la începutul secolului al XX-lea, în Armenia erau operate 13 centrale electrice mici, cu o capacitate totala de 3165 kW. 9 din cele 13 statii erau alimentate cu apa, functionau pe apa, 4 termice (functionau pe motoare cu ardere interna). 5,1 milioane kWh de energie electrica au fost produse anual. Spre comparatie, la începutul secolului al XX-lea, lumea producea aproximativ 15 miliarde kWh de energie electrica anual. Centrale electrice au fost operate si în orasul Kars. Primul felinar electric din Armenia a fost aprins în 1903 la Dilijan.

STEPAN PAPIKIAN

Profesor al Academiei Ruse de Stiinte

 

https://azg.am/am/%d5%b0%d5%a1%d5%b5%d5%a1%d5%bd%d5%bf%d5%a1%d5%b6%d5%ab-%d5%a7%d5%b6%d5%a5%d6%80%d5%a3%d5%a5%d5%bf%d5%ab%d5%af%d5%a1%d5%b6-100-%d5%bf%d5%a1%d6%80%d5%ab-%d5%a1%d5%bc%d5%a1%d5%bb/

……………………….

https://www.armenews.com/spip.php?page=article&id_article=115275

Cu ocazia comemorarii Genocidului Armenesc din 24 aprilie, Comitetul Executiv Central al partidului DEM a cerut statului turc sa-si confrunte trecutul.
Într-o declaratie emisa cu ocazia comemorarii Genocidului Armenesc din 24 aprilie, Comitetul Executiv Central al partidului DEM (Partidul Democrat al Poporului) a declarat: „Confruntarea adevarurilor istorice, scuzele popoarelor si credintelor vatamate si recurgerea la justitia restaurativa sunt pasi esentiali pentru întelegerea trecut, pentru a vindeca ranile istorice cu o abordare sincera si pentru a construi un viitor comun. Este, de asemenea, modalitatea de a dezvolta un simt al constiintei si justitiei, de a împartasi durerea si de a construi împreuna un viitor democratic, pasnic si egalitar într-o societate si o regiune.”

Partidul Democrat al Poporului (în turca Halklar?n Demokratik Partisi, acronim HDP; în kurda Partiya Demokratîk a Gelan[22]), sau Partidul Democrat Popular, este un partid politic din Turcia pro-minoritati. În general fiind de stânga, partidul se pozitioneaza si militeaza pentru democratie participativa si radicalafeminismdrepturile LGBTdrepturile minoritatilordrepturile tinerilor si egalitarianism. Este membru asocial al Partidului Socialistilor Europeni (PES),[23] un membru consultativ al Internationalei Socialiste[24] si partid membru al Aliantei Progresiste (PA).[25]

………………….

“DATE MEMORABILE DIN ISTORIA ARMENILOR” –27 aprilie

Pe 27 aprilie 1909  Abdul Hamid al II-lea , sultanul Imperiului Otoman a fost rasturnat de la conducerea imperiului. A primit porecla „Sultanul Rosu” pentru sângeroasele masacre armenesti pe care le-a organizat .

Masacrele armenilor (cunoscute si sub denumirea de masacre Hamidian , masacre Hamidian ), masacre în masa ale armenilor din Armenia de Vest si zonele populate de armeni din Imperiul Otoman au avut loc între anii 1894-1896 . Au fost organizate si implementate de guvernul sultanului Abdul Hamid al II-lea pentru a suprima miscarea de eliberare a armenilor occidentali si a pune capat problemei armene .Numeroase familii de armeni s-au stabilit în România ca urmare a masacrelor.

În anul 224 în batalia decisiva care a avut loc în câmpul Ormzda, Artashir Papakan, regele Persiei Sasanide , a învins armata partilor, distrugând regatul partilor Arshakunis.

S-a nascut pe 27 aprilie 1847 la Zlatna Béla Lukács om politic, deputat, secretar de stat, ministru al comertului si transporturilor . Tatal sau Simon Lukács era din Dumbraveni (Erzsébetváros), un bogat proprietar de mine, mama sa Teréz Gál provenea dintr-o familie transilvaneana de origine armeana. Si-a terminat studiile gimnaziale la Alba Iulia si facultatea de drept din Budapesta.La 21 de ani a publicat lucrari de fictiune, mai târziu studii militare, istorice, dar mai ales financiare, fiscale si economice. A decedat pe 7 ianuarie 1901 la Budapesta.

La 27 aprilie 1870, a murit la Gherla,la vârsta de 76 de ani, dupa o scurta boala , Gábrus Zakariás (Zakhar), profesor, om de stiinta, poet, pictor, masinist, designer de mobila si antreprenor . A inventariat biblioteca Catedralei Armeno-Catolice din Gherla. S-a nascut la 18 august 1794 la Gherla.

Foto: Béla Lukács; Gábrus Zakariás

  • FOTO; Béla Lukács.jpg
  • FOTO: gabrus-zakarias-forras-szongoth.png
  • …………………………………………………….

PS Episcop Datev Hagopian, Întâistatator al Eparhiei Armene din România, Exarh al Eparhiei Armene din Bulgaria si delegat Patriarhal pentru tarile balcanice cu prilejul împlinirii a 109 ani de la Marele Genocid din 1915

Slujbele din perioada postului mare, din zilele de miercuri si vineri, în Catedrala Arhiepiscopala din Bucuresti s-au încheiat. Urmeaza Saptamâna Mare.

Utrenia (Arevagal)  si Vecernia (Ghaghaghagan iev Hangastean) s-au desfasurat prin grija PS Episcop Datev Hagopian, Întâistatator al Eparhiei Armene din România, Exarh al Eparhiei Armene din Bulgaria si delegat Patriarhal pentru tarile balcanice si a preotilor Oshakan Khachatryan si Radu Krikor Holca.Armenii Bastinasi multumesc parintilor pentru slujbele efectuate. Surprinzator numarul enoriasilor care au asistat la slujbe a fost mic.

.

– slujba rasaritului soarelui). Slujba este specifica Bisericii Armenet si a fost rânduita de Catolicosul Iezar I Parajnagherdti (sec.VII), fiind apoi îmbogatita cu minunatele cântari ale Sf. Nerses Sanorhali (sec.XII).

  • Vecernia(Ghaghaghagan iev Hangastean).

 

  • Utrenia(Arevagal – slujba rasaritului soarelui). Slujba este specifica Bisericii Armene si a fost rânduita de Catolicosul Iezar I Parajnagherdti (sec.VII), fiind apoi îmbogatita cu minunatele cântari ale Sf. Nerses Sanorhali (sec.XII).
  • Vecernia(Ghaghaghagan iev Hangastean).

……………………

 

Ambasadorul extraordinar si plenipotentiar al Republicii Armenia, Hrachya Poladyan si-a prezentat acreditarile presedintelui Algeriei. Ambasadorul va avea resedinta la Cairo.

042524f419a526e1a04564a6d5bad092c3bc93

 

Ambasadorul extraordinar si plenipotentiar al Republicii Armenia în Republica Populara Democrata Algeria Hrachya Poladyan (resedinta: Cairo) si-a prezentat acreditarile presedintelui Republicii Populare Democrate Algeria, Abdelmajid Tabboun.

………………………..

TURCII SUNT BUNI

În repetate rânduri v-am spus ca România seamana uluitor cu Armenia, sau invers.Dupa secole de dominatie otomana ambele popoare tind sa considere ca „turcii sunt buni”.

Prim-ministrul Nikol Pashinian i-a îndemnat pe armeni sa „  depaseasca trauma  ” masacrului familiei lor etnice de catre turcii otomani si sa nu mai tânjeasca dupa „  patria pierduta  ” când marcheaza la 24 aprilie, cea de-a 109-a aniversare a genocidului.
Într-o declaratia emisa cu aceastá ocazie, domnul Pashinian a spus ca aceasta trauma persistenta i-a împiedicat pe multi sa evalueze în mod obiectiv afacerile internationale si provocarile cu care se confrunta Armenia.

…………………

CE VOR AZERII

Presedintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev, vorbind la forumul international pe tema „COP29 si viziunea verde pentru Azerbaidjan”, a spus ca una dintre conditiile prealabile pentru semnarea unui tratat de pace cu Armenia este modificarea Constitutiei Republicii Armenia.

„Constitutia armeana contine o referire la Declaratia de independenta, care afirma ca asa-numitul „Nagorno-Karabah” face parte din Armenia. Cum putem semna un acord de pace daca au o astfel de clauza în constitutie?”

Potrivit acestuia, aceasta este o conditie prealabila, asa cum a mentionat ca Armenia ar trebui sa-si schimbe stema cu Muntele Ararat.

„Au multi munti în Armenia, lasati-i sa aleaga altul daca vor”, a spus Ilham Aliyev.

 

 

Sursa Panorama.am

capture.thumb (2)

https://www.panorama.am/ru/news/2024/04/25/%D0%90%D0%BB%D0%B8%D0%B5%D0%B2-%D0%9F%D0%B0%D1%88%D0%B8%D0%BD%D1%8F%D0%BD/2994590

……………………….

438171373_449750360912066_9174428070442454129_n

AUR LA ISPE

…………………………………

“DATE MEMORABILE DIN ISTORIA ARMENILOR” –26 aprilie

Ziua granicerului Armeniei

Zi a) inviolabilitatea frontierei de stat;

  1. b) asigurarea conformitatii de catre persoanele juridice si fizice cu regimul frontierei de stat, regimul frontierei si regimul punctelor de trecere a frontierei de stat;
  2. c) protejarea intereselor vitale ale individului, societatii si statului de amenintarile externe si interne la frontiera de stat.

Trupele de frontiera ale Republicii Armenia sunt chemate sa pazeasca frontiera de stat a Republicii Armenia, sa asigure securitatea si independenta Republicii Armenia la frontiera de stat, sa efectueze controlul la frontiera la punctele de control peste frontiera de stat, sa puna în aplicare Regimul frontierei de stat si regimul frontierei.

Trupele de frontiera armene fac parte din Serviciul National de Securitate si pazesc granitele de sud ale Commonwealth-ului împreuna cu colegii lor rusi.

……………………..

CHILE A DESEMNAT ZIUA DE 24 APRILIE DREPT ZI NATIONALA DE COMEMORARE A VICTIMELOR GENOCIDULUI ARMEAN

 

Camera Reprezentantilor din Chile (camera inferioara a parlamentului) a aprobat un proiect de lege care desemneaza data de 24 aprilie a fiecarui an drept Zi Nationala de Comemorare a Victimelor Genocidului Armenesc. 

Decizia a fost adoptata cu 106 voturi pentru, 1 împotriva si 2 abtineri.

 

Christian Araya, seful grupului de prietenie Chile-Armenia, a anuntat acest lucru în microblogul sau X.

 

El a numit acest eveniment „un mic gest împotriva barbariei suferite de poporul crestin, care continua sa sufere si el persecutie si ostilitate”.

 

Decizia a fost adoptata cu 106 voturi pentru, 1 împotriva si 2 abtineri.

 

Ministerul turc de Externe a raspuns imediat la adoptarea proiectului de lege, mentionând ca „Imperiul Otoman în 1915” a fost adoptat de Camera Reprezentantilor din Chile. rezolutia privind recunoasterea evenimentelor ca genocid” nu are forta.

image_750x_662a59b5d7e2d.jpg

https://hraparak.am/post/64173c9215ffe39dca586e7fbf8d5967

…………………….

Pe repede înainte au fost deja instalate 20 de borne de frontiera la granita dintre Republica Armenia si Republica Azerbaidjan.

042524c60b6f87c34348aaafd3ba2b883b55eb.jpg

……………………….

“DATE MEMORABILE DIN ISTORIA ARMENILOR” –25 aprilie

În 1918 Turcia a capturat Kars . În martie 1917, soldatii cu minte revolutionara s-au rasculat în Kars.Prin pacea de la  Brest-Litovsk în 1918, conform acordului din 3 martie, orasul si regiunea Kars au trecut din nou Turciei . Turcii au ocupat Kars la 25 aprilie 1918, supunând populatia la violente si masacre. Din aprilie 1919, Kars a devenit parte a Republicii Armenia. La 10 mai 1920, în Kars a izbucnit o revolta împotriva guvernarii federale.  Cu toate acestea, rebeliunea este învinsa. Turcii au ocupat din nou Kars la 30 octombrie 1920, locuitorii armeni si rusi au fost nevoiti sa paraseasca orasul.

În 2009 diaspora armeana l-a acuzat pe Barack Obama ca nu a îndeplinit clauza privind recunoasterea genocidului armean în campania sa electorala .

………………………………

CUM A REFLECTAT PRESA ONLINE DIN ROMÂNIA 109 ANI DE LA GENOCIDUL ARMEAN.

Am cautat ceva stiri despre comemorarea a 109 ani de la genocidul armean în presa de informatii, presa care nu-i asa transmite zilnic stiri despre toate cele bune sau rele. Am luat de baza:

https://www.e-ziare.ro/index.php?z=ziare-a-z  si am selectat, desigur subiectiv, „câteva” ziare. Acestea au fost:

Adevarul; Cotidianul; Libertatea;Gândul;Mediafax;Hotnews;National;România Libera;Newsweek;G4media;Stiri pe surse;Ziua veche;Jurnalul.ro;Ziarul Argesul;Desteptarea;Monitorul de Botosani;Buna Ziua Cluj;Cuget Liber Constanta;Viata Libera Galati;Giurgiuveanul;Buna Ziua Iasi;Ziarul Evenimentul Iasi;Graiul Maramuresului;Ziarul de Roman;ZCH Neamt;Ziarul Ceahlaul;Monitorul de Suceava;Curierul de Vâlcea;Monitorul de Vrancea; Ziarul de Vrancea;Rador; Ararat online.

Stupoare! Presa noastra cea de toate zilele nu a catacdisit sa prezinte cât de cât tragedia poporului armean. Sigur au fost si câteva exceptii notabile pe care le mentionez: Ararat-online (evident cu lux de amanunte), Jurnalul.ro (care a prezentat modul de comemorare în România), Ziarul de Vrancea (care a lansat cifra de 2 milioane de armeni ucisi de catre otomani) si Rador (care a subliniat „La 23 aprilie 2015, la comemorarea centenara a genocidului, Karekin al II-lea Nersessian, Patriarhul Suprem al Bisericii Apostolice Armene si Catolicosul Tuturor Armenilor, a canonizat martirii care au murit în timpul Genocidului, fiind canonizarea celui mai mare numar de oameni efectuata vreodata, în întreg crestinismul înca de la originile sale”).

Am cercetat si https://www.presidency.ro/ si https://www.mae.ro/ ,dar datorita „nepriceperii” mele nu am gasit niciun mesaj adresat presedintelui sau guvernului armean legat de comemorarea genocidului.

Am gasit în schimb opinia unei românce din diaspora Isadora Rodica Lungan exprimata în https://www.facebook.com/isadora.verardi.1?locale=ro_RO.

Puteti fi sau nu de acord cu toate spusele domniei sale (sa nu uitam ca este autoarea a trei carti cu referire la armeni), dar sinceritate discursului este demn de toata lauda.

Zilele urmatoare voi analiza cum a înteles presa din lumea întreaga sa prezinte comemorarea a 109 ani de la GENOCIDUL ARMEAN.

Armenia: Comemorarea victimelor Genocidului din anul 1915. Pe 24 aprilie 1915, Guvernul „Junilor Turci” a strâns si executat câteva sute de intelectuali si lideri religiosi armeni, acesta fiind începutul unei campanii de anihilare a populatiei armenesti din Imperiul Otoman, care a durat pâna la încheierea primului razboi mondial; au fost deportati 1,5 milioane de armeni (aproape jumatate din populatia armeana la acea perioada), iar dintre acestia aproape 1 milion au murit. NOTA: La 23 aprilie 2015, la comemorarea centenara a genocidului, Karekin al II-lea Nersessian, Patriarhul Suprem al Bisericii Apostolice Armene si Catolicosul Tuturor Armenilor, a canonizat martirii care au murit în timpul Genocidului, fiind canonizarea celui mai mare numar de oameni efectuata vreodata, în întreg crestinismul înca de la originile sale. În jur de 30 de tari, printre care Franta (2001), Germania (2015) si SUA (2019), au recunoscut termenul de genocid pentru ceea ce s-a întîmplat atunci

https://jurnalul.ro/cultura/armenia-1915-memoria-exilului-962565.html

 

ziaruldevrancea   1915: Începe genocidul armean,în care 2 milioane de armeni sunt ucisi de catre otomani. https://www.ziaruldevrancea.ro/timp-liber/calendarul-zilei-istoria-zilei-de-24-aprilie

…………………………….

109 ani de la Genocidul Armean

Dupa ce am vazut ca presa româna a trecut cu nepasare peste aceasta comemorare (cu câteva exceptii:Rador,araratonline,jurnal.ro,ziarul de vrancea) observam ca cu totul alta a fost obtiunea ziarelor din alte tari.Veti gasi informatii despre eveniment în presa bulgara,americana, franceza,austriaca,israelita,greaca,italiana,iraniana,argentiniana,poloneza,rusa,ucrainiana,portugheza,spaniola,germana

????? ????????????????? 109 ????

109 ans depuis le génocide arménien

109 years since the Armenian Genocide

According to various historians, the estimated number of Armenians who lost their lives as a result of the genocide ranged from 1,000,000 to 1,800,000, which represented around 70% of the Armenian community in the region. The magnitude and brutality of these killings were the primary catalyst behind the creation of the term „genocide” by Polish-Jewish lawyer Raphael Lemkin. Motivated by these events, Lemkin coined the term to describe the deliberate destruction of entire ethnic or national groups, which led to the eventual adoption of the 1948 Convention on the Prevention and Punishment of the Crime of Genocide, a pivotal achievement in the fight against impunity for mass atrocities.

https://www.auschwitzinstitute.org/news/109th-anniversary-of-the-armenian-genocide

109 ?????? ?? ????????? ???????  bulgara

109 ????? ???????? ????? bielorus nu

109 let od genocidy Armén? cehia nu

109 år siden det armenske folkedrab daneza nu

109 ???? ???? ??? ?????? 109 ???? ???? ??? ??????

https://www.news1.co.il/Archive/0026-D-165258-00.html

109 Jahre seit dem Völkermord an den Armeniern

109 ?????? ??? ?? ?????????? ??? ????????

109 ???? ??????? ??????????? gruzia nu

109 anni dal genocidio armeno italia

109 éve az örmény népirtás óta  nu

109 ??? ?? ??? ??? ??????   iran

https://alikonline.ir/fa/armenian-iranian/19973

109 lat od ludobójstwa Ormian  poloneza

https://szczecinek.naszemiasto.pl/szczecineccy-ormianie-pamietali-o-rzezi-rodakow-w-czasie-i/ar/c1-9686981

109 anos desde o Genocídio Armênio portugheza

109 ??? ?? ??? ???????? ?????

109 años del genocidio armenio spaniola

109 ????? ???????? ??????  ucraina

……………………………….

Aflam cu tristete ca Profesorul Nikolai Hovhannisyan unul dintre fondatorii Institutului de Studii Orientale al Armeniei a încetat din viata la vârsta de 94 de ani. A fost unul dintre pilonii importanti ai scolii moderne de istoriografie a studiilor arabe din Armenia si a condus departamentul tarilor arabe timp de mai bine de patruzeci de ani (1962-2003).

Dumnezeu sa-l primeasca în bratele sale!

https://orer.eu/hy/2024/04/25/nikolai-hovhannisyan-1930-2024/

Foto; nikolai-hovhannisyan_picture1.webp

 

…………………..

 

Cluj-Napoca: Uniunea Armenilor din România, sucursala Cluj, în parteneriat cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei, organizeaza un eveniment destinat comemorarii Genocidului armean, care va avea loc miercuri, 24 aprilie, începând cu ora 18:00, în Sala Reduta a Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Pentru armenii de pretutindeni data de 24 aprilie 1915 este una cu cele mai tragice rezonante: este data comemorarii Genocidului împotriva armenilor, când au pierit circa 1,5 milioane de persoane, de la copii la vârstnici, doar pentru simplul fapt ca au fost armeni. Din program:

  • Cu acest prilej va avea loc un sir de prelegeri despre acest moment tragic al poporului armean, urmat de un spectacol-colaj bazat pe texte si muzica, care evoca acele vremuri, dar si perspectivele de astazi si de viitor pentru acest popor, alaturi de prof.univ.dr. Ruxandra Cesereanu si Calina Parau, Teodora Tamas, Diana Hutanu, de la Facultatea de Litere din Cluj, de muzicienii Cosmin Rafael Balean, Norbert Dumitresc si actorul Karen Sebesi. Publicul va avea ocazia sa se reîntâlneasca cu instrumentul traditional armean: dudukul

 

https://armenpress.am/eng/news/1135482.html?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTEAAR0UFvGJyLQ_6kVmearU02cROeUEHLNmvKwFKcmII3yKq7o9ycc9orxyUiI_aemw_aemw_aemw_aem_aemw_pCAYl_aemw_LQPQ7o9ycc9orxyUiI_aemw_aemw_lxpQlXp gsrt1lNL6GfouF771ZJhX9JzL-Et6lRxYyrTb1FfHx2RucckQ-JxH

…………………………………

Armenia: Comemorarea victimelor Genocidului din anul 1915. Pe 24 aprilie 1915, Guvernul „Junilor Turci” a strâns si executat câteva sute de intelectuali si lideri religiosi armeni, acesta fiind începutul unei campanii de anihilare a populatiei armenesti din Imperiul Otoman, care a durat pâna la încheierea primului razboi mondial; au fost deportati 1,5 milioane de armeni (aproape jumatate din populatia armeana la acea perioada), iar dintre acestia aproape 1 milion au murit. NOTA: La 23 aprilie 2015, la comemorarea centenara a genocidului, Karekin al II-lea Nersessian, Patriarhul Suprem al Bisericii Apostolice Armene si Catolicosul Tuturor Armenilor, a canonizat martirii care au murit în timpul Genocidului, fiind canonizarea celui mai mare numar de oameni efectuata vreodata, în întreg crestinismul înca de la originile sale. În jur de 30 de tari, printre care Franta (2001), Germania (2015) si SUA (2019), au recunoscut termenul de genocid pentru ceea ce s-a întîmplat atunci

…………………..

Prima borna de frontiera instalata la granita dintre Armenia si Azerbaidjan.

1135482

…………………….

Journal 23/04/2024 présenté par Harout Mardirossian

https://fb.watch/rDbE4CLC7O/

…………………………..

“DATE MEMORABILE DIN ISTORIA ARMENILOR” –24 aprilie

ZI NEAGRA ÎN ISTORIA UMANITATII

Ziua de Comemorare a Victimelor Genocidului Armenesc

24 aprilie 1915 considerata cea mai sângeroasa zi din istoria poporului armean. Profitând de situatia de pe fronturile Primului Razboi Mondial, conducerea Turciei otomane a trimis telegrame secrete despre deportarea populatiei armene în deserturile Mesopotamiei. Femei, batrâni si copii, jefuiti pâna la piele, au fost evacuati. Bietii au fost jefuiti de criminali special eliberati din închisori. În ceea ce îi priveste pe barbati, acestia, chemati la serviciul militar, au fost înjunghiati cu baionete în cazarma si în posturi militare înca de la sfârsitul anului 1914. Prezenta statutului de deputat al mai multor membri ai parlamentului turc, precum si ca arhitecti, medici, bijutieri si alti artizani, nu i-au salvat de la exil, farmacistii, fotografi si jurnalistii scriind atât în ??armeana, cât si în turca. Deputatii parlamentului au fost, de asemenea, ucisi fara proces sau ancheta – prozatorul armean Grigor Zohrab, medic oftalmolog Karapet Pashayan etc.  Represiunea a afectat atât populatia Aysor (asiriana), cât si pe cea yezidi din Osmania, ale carei sate au fost devastate, iar populatia neînarmata a ajuns la granitele Armeniei de Est. În aceasta zi, autoritatile turcesti otomane , conduse de Tinerii Turci , Talaat Pasa , Enver Pasa ,Cemal Pasa , Behaeddin Shakir Bey si altii au arestat la Constantinopol sute de intelectuali armeni. Ulterior acestia au fost deportati si ucisi miseleste. Aceste evenimente au fost începutul GENOCIDULUI ARMEAN, în care, conform diverselor surse, au murit aproximativ 1.500.000 de armeni .

Pe 24 aprilie 2002 la Cimitirul armenesc din Bucuresti a fost dezvelit si s-a sfintit un khacikar ca monument dedicat victimelor Genocidului din 1915. Monumentul a fost adus din Armenia cu sprijinul material al fratilor Anus si Agop Kirmizian.

O statuie de bronz de 4 metri a lui Komitas realizata de David Yerntsi a fost instalata la Paris pe 24 aprilie 2003. La ceremonie de dezvelire au participat presedintele Republicii Armenia Robert Kocharyan si presedintele Frantei Jacques Chirac. Davit Yerntsi ( Davit Nikoli Babayan) , nascut la Erevan ,sculptor armean traieste si lucreaza la Paris.

În anul 775 a avut loc Batalia de la Ardzni  între trupele armene si arabe în satul Ardzni , provincia Bagrevand din Greater Hayek , pe malul râului Aratzani .

 

Se naste în anul 1887, Maria-Pye Goilav, supranumita „armeanca de la Rân­ghilesti” Dupa studii într-un pen­sion la München, Maria Goilav se trateaza, timp de doi ani, în Elvetia, suferind de-o laringita complicata. Se stinge din viata tânara, la 24 aprilie 1929. A fost înmormântata la cimitirul armenesc din Botosani.

 

S-a nascut pe 24 aprilie 1959 la Bucuresti Garbis Dedeian, saxofonist, compozitor si aranjor de muzica de jazz. A decedat pe 13 ianuarie 2020 la Bucuresti.

 

POZA; Tsitsernakaberd24.04.2009

FOTO: Ararat_01_2005

FOTO: garbis dedeian

 

 

………………….

24 aprilie 1915 este considerata cea mai sângeroasa zi din istoria poporului armean. 

Armenii Bastinasi au comemorat genocidul pastrând un moment de reculegere la khacikarul din curtea Catedralei Armene din Bucuresti. Acest moment de reculegere s-a petrecut de doua ori, dimineata dupa Utrenie (Arevagal) si seara dupa Vecernia (Ghaghaghagan iev Hangastean).

Pentru linistea sufletului nostru va recomand sa ascultati sunetul mininat al dudukului

Música Armenia – música de pe:l Cáucaso – Duduk | 432 Hz

https://youtu.be/KZG1JbMq7T8?si=O4ZXv7CJLrbv2kN9

Pe toata perioada postului mare, în fiecare din zilele de miercuri si vineri, în Catedrala Arhiepiscopala din Bucuresti se vor oficia urmatoarele slujbe:

  • Utrenia(Arevagal – slujba rasaritului soarelui). Slujba este specifica Bisericii Armene si a fost rânduita de Catolicosul Iezar I Parajnagherdti (sec.VII), fiind apoi îmbogatita cu minunatele cântari ale Sf. Nerses Sanorhali (sec.XII).
  • Vecernia(Ghaghaghagan iev Hangastean).

………………………………….

OPINIE.Armenia – o tara fara granite.

Nu ma asteptam ca o tara recunoscuta pe plan mondial sa nu aiba definit teritoriul sau. Ca veni vorba numai Pakistanul nu recunoaste Armenia. Dupa disparitia URSS cele trei foste RSS ,Armenia, Azerbaidjan si Georgia nu au considerat necesar sa-si stabileasca fizic granitele. Armenia are granite clare cu Turcia, Iran  si Nahicevan (Republica Autonoma Nakhcivan ,  exclava  a Republicii Azerbaidjan din 1921).Astazi Armenia are asigurata granitele cu Turcia si Iran cu graniceri rusi. Se spune ca granicerii armeni vor prelua supravegherea Aeroportului International Zvartnots.Dupa lungi discutii se va stabili partial, în defavoarea Armeniei, granita cu Azerbaidjan.  Sunt probleme teritoriale si cu Georgia.Ce va face Armenia? Se ajunge ca suprafata actuala a Armeniei sa fie mai mica decât suprafata fostei RSS Armenia. O solutie ar fi prezenta în Armenia a unor militari francezi care sa asigure controlul granitei cu azerii. Nu cred ca azerii vor avea curajul sa atace militar Franta.

( ????? ?????????????? )

………………………………….

Guvernul „democrat” al Armeniei a interzis intrarea în Armenia a jurnalistului franco-armean Leo Nikolyan. Acesta a anuntat greva foamei pe aeroportul „Zvartnots”. El a mai declarat ca a locuit în Artsakh în 1991-94 si a fost ranit.

Sursa:hraparak.am

image_750x_662758d7e982d

LUI LEO NIKOLYAN I SA INTERZIS INTRAREA ÎN ARMENIA. EL A ANUNTAT GREVA FOAMEI ÎN „ZVARTNOTS”.

 

urnalistului franco-armean Leo Nikolyan i s-a interzis intrarea în Armenia. El a anuntat greva foamei pe aeroportul „Zvartnots”. A locuit în Artsakh în 1991-94 si a fost ranit.

 

 

„Nu sunt eu cel care pleaca din Armenia, eu anunt o greva a foamei chiar aici, la departamentul de pasapoarte al aeroportului Zvartnots. Fara sa arate decizia, fara justificare, mi-au interzis intrarea în patria mea. Poate pentru ca am acoperit evenimentele Balonului de Aur, am fost la Balonul de Aur”, a spus Nikolyan în mesajul sau video.

 

El a mai declarat ca a locuit în Artsakh în 1991-94 si a fost ranit.

 

https://hraparak.am/post/ca1aecc37d73858e26f76c8a7ba16b32

…………………………

În ziua de 23 aprilie a anului 1400 a început domnia lui Alexandru cel Bun în Moldova (1400-1432). Sub raport teritorial, Alexandru cel Bun a stapânit de la Ceremus (afluent al Prutului, azi în Ucraina) la limanul Nistrului si de la Milcov la Hotin. Înca de la începutul domniei poseda Cetatea Alba, iar dupa moartea lui Mircea cel Batrân, si Chilia. A încurajat comertul, confirmând negustorilor polonezi un larg privilegiu în 1408, act în care sunt atestate orasele Iasi si Cernauti. A obtinut recunoasterea Mitropoliei Moldovei de catre Patriarhia de la Constantinopol. În 1402 (dupa alti istorici în 1415) a adus de la Cetatea Alba la Suceava  moastele Sfântului Ioan cel Nou.  Initial, moastele au fost depuse la biserica din cartierul Mirauti din Suceava, dupa care au fost mutate mai târziu la manastirea Sfântul Ioan cel Nou  de la Suceava. Pentru episcopul catolicilor, s-a zidit o frumoasa biserica la Baia.

Printr-un hrisov datat 30 iulie 1401, Alexandru cel Bun a încuviintat înscaunarea unui episcop armean în Suceava, capitala principatului sau, ceea ce da dovada existentei unei mai vechi si bine organizate colonii de credinciosi armeni.

Printr-un alt hrisov, din 8 octombrie 1407, Alexandru cel Bun a permis asezarea a 700 de familii la Suceava si numeroase altele la Siret si la Cernauti, unde comertul avea sa fie detinut aproape exclusiv de armeni. Domnitorul moldovean a mai invitat 3.000 de familii armenesti în 1418, când acestea s-au stabilit în alte sapte orase.

Datorita politicii încurajatoare a lui Alexandru cel Bun, ruta comerciala Lvov – Cernauti – Suceava – Iasi – Akkerman care trecea prin Moldova a capatat importanta internationala.

23-4-IS-2

…………………………………..

Guvernatorul Istanbulului a interzis comemorarea a 109-a aniversare a genocidului armean.

În plus, un forum care discuta necesitatea confruntarii genocidului, intitulat „Genocid: de ce este confruntarea o necesitate?” va avea loc pe 23 aprilie prin initiativa „Stop Racism and Nationalism” la Cafeneaua Nostalji din Sisli.

În ciuda interdictiei, Comitetul ?HD împotriva rasismului si discriminarii intentioneaza sa organizeze un briefing de presa intitulat „Recunoasteti, cereti scuze, compensati” la sediul lor din Taksim în aceeasi zi. În plus, un forum care discuta necesitatea confruntarii genocidului, intitulat „Genocid: De ce este confruntarea o necesitate?” va fi organizat de Platforma „Stop Racism and Nationalism” la Cafeneaua Nostalji din Sisli în seara zilei de 23 aprilie. (EMK/VK)

Istanbulul a interzis comemorarea a 109-a aniversare a genocidului armean

arton115138

https://www.diarioarmenia.org.ar/estambul-prohibio-la-conmemoracion-del-109o-aniversario-del-genocidio-armenio/

 

https://www.agos.com.tr/tr/yazi/30150/kadikoy-de-yapilacak-24-nisan-anmasi-yasaklandi

https://www.armenews.com/spip.php?page=article&id_article=115138

 

https://bianet.org/haber/istanbul-governor-bans-armenian-genocide-remembrance-event-294518

 

 

https://asbarez.com/istanbul-governor-bans-public-armenian-genocide-remembrance-event/?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTEAAR11jpvGS2Rd-MEYkkrKen3BSWxwGuTY4pp2gQCWdFO2pMzupjYbgNhZW0CMTEAAR11jpvGS2Rd-MEYkkrKen3BSWxwGuTY4pp2gQCWdFO2pMzupjYbgYTk8PmzUpjAvY4Tk8PmzUpjYbYTk8 tnX5lgQdT7ayHMaIS2nkxCn1ZBTqgR6BpVIoZIC3mYb_kftAvOE-f7CByVDoS9dnUQ

………………….

“DATE MEMORABILE DIN ISTORIA ARMENILOR” –23 aprilie

 

În fiecare an, în ajunul Zilei Comemorative a Genocidului, zeci de sute de cetateni marsaluiesc din Piata Libertatii sau Republicii cu torte la Tsitsernakaberd pentru a comemora victimele Genocidului Armenesc si a cere despagubiri echitabile pentru crima comisa de Turcia .

Remarcam cu tristete esecul diplomatiei armene. Din 2021 pâna în prezent niciun stat nu a recunoscut genocidul armean. Sa nu uitam ca sunt foarte putine statele care au recunoscut genocidul. Din pacate România nu poate trece peste COMPLEXUL OTOMAN si nu a recunoscut genocidul.

S-a nascut la Constanta pe 23 aprilie 1935, Valentina Kalpaccian Butnariu , medic. A obtinut în 1984 titlul de medic inovator pentru “Diagnosticul etiologic” de Salmonella enteritidis prin metode clasice în 24 ore, într-o toxiinfectie alimentara din Capitala.

( ????? ?????????????? )

 

FOTO: valentina-butnariu1.png

……………………………

actuala de pe fronturile Primului Razboi Mondial, conducerea Turciei otomane a trimis telegrame secrete despre deportarea populatiei armene în deserturile Mesopotamiei. Femei, batrâni si copii, jefuiti pâna la piele, au fost evacuati. Bietii au fost jefuiti de criminali special eliberati din închisori. În ceea ce îi priveste pe barbati, acestia, chemati la serviciul militar, au fost înjunghiati cu baionete în cazarma si în posturi militare înca de la sfârsitul anului 1914. Prezenta statutului de deputat al mai multor membri ai parlamentului turc, precum si ca arhitecti, medici, bijutieri si alti artizani, nu i-au salvat de la exil, farmacistii, fotografi si jurnalistii scriind atât în ??armeana, cât si în turca. Deputatii parlamentului au fost, de asemenea, ucisi fara proces sau ancheta – prozatorul armean Grigor ZOHRAB, medic oftalmolog Karapet PASHAYAN etc. Volanul represiunii a afectat atât populatia Aysor (asiriana), cât si pe cea yezidi din Osmania, ale carei sate au fost devastate, iar populatia neînarmata a ajuns la granitele Armeniei de Est. Ziua de Comemorare a Victimelor Genocidului Armenesc din 24 aprilie 1915. În aceasta zi, autoritatile turcesti otomane , conduse de Tinerii Turci , Talaat Pasa , Enver Pasa ,Cemal Pasa , Behaeddin Shakir Bey si altii au arestat la Constantinopol sute de intelectuali armeni. Ulterior acestia au fost deportati si ucisi miseleste. Aceste evenimente au fost începutul GENOCIDULUI ARMEAN, în care, conform diverselor surse, au murit aproximativ 1.500.000 de armeni . POZA; Tsitsernakaberd24.04.2009

O statuie de bronz de 4 metri a lui Komitas realizata de David Yerntsi a fost instalata la Paris pe 24 aprilie 2003. La ceremonie de dezvelire au participat presedintele Republicii Armenia Robert Kocharyan si presedintele Frantei Jacques Chirac. Davit Yerntsi ( Davit Nikoli Babayan) , nascut la Erevan ,sculptor armean traieste si lucreaza la Paris.

 

Pe 24 aprilie 2002 la Cimitirul armenesc din Bucuresti a fost dezvelit si s-a sfintit un khacikar ca monument dedicat victimelor Genocidului din 1915. Monumentul a fost adus din Armenia cu sprijinul material al fratilor Anus si Agop Kirmizian.

https://hy.wikipedia.org/wiki/%D4%B1%D6%80%D5%B1%D5%B6%D5%AB%D5%AB_%D5%B3%D5%A1%D5%AF%D5%A1%D5%BF%D5%A1%D5%B4%D5%A1%D6%80%D5%BF

 

 

Ziua de Comemorare a Victimelor Genocidului Armenesc

24 aprilie 1915 considerata cea mai sângeroasa zi din istoria poporului armean. Profitând de situatia de pe fronturile Primului Razboi Mondial, conducerea Turciei otomane a trimis telegrame secrete despre deportarea populatiei armene în deserturile Mesopotamiei. Femei, batrâni si copii, jefuiti pâna la piele, au fost evacuati. Bietii au fost jefuiti de criminali special eliberati din închisori. În ceea ce îi priveste pe barbati, acestia, chemati la serviciul militar, au fost înjunghiati cu baionete în cazarma si în posturi militare înca de la sfârsitul anului 1914. Prezenta statutului de deputat al mai multor membri ai parlamentului turc, precum si ca arhitecti, medici, bijutieri si alti artizani, nu i-au salvat de la exil, farmacistii, fotografi si jurnalistii scriind atât în ??armeana, cât si în turca. Deputatii parlamentului au fost, de asemenea, ucisi fara proces sau ancheta – prozatorul armean Grigor Zohrab, medic oftalmolog Karapet Pashayan etc.  Represiunea a afectat atât populatia Aysor (asiriana), cât si pe cea yezidi din Osmania, ale carei sate au fost devastate, iar populatia neînarmata a ajuns la granitele Armeniei de Est. În aceasta zi, autoritatile turcesti otomane , conduse de Tinerii Turci , Talaat Pasa , Enver Pasa ,Cemal Pasa , Behaeddin Shakir Bey si altii au arestat la Constantinopol sute de intelectuali armeni. Ulterior acestia au fost deportati si ucisi miseleste. Aceste evenimente au fost începutul GENOCIDULUI ARMEAN, în care, conform diverselor surse, au murit aproximativ 1.500.000 de armeni .

POZA; Tsitsernakaberd24.04.2009

O statuie de bronz de 4 metri a lui Komitas realizata de David Yerntsi a fost instalata la Paris pe 24 aprilie 2003. La ceremonie de dezvelire au participat presedintele Republicii Armenia Robert Kocharyan si presedintele Frantei Jacques Chirac. Davit Yerntsi ( Davit Nikoli Babayan) , nascut la Erevan ,sculptor armean traieste si lucreaza la Paris.

 

Pe 24 aprilie 2002 la Cimitirul armenesc din Bucuresti a fost dezvelit si s-a sfintit un khacikar ca monument dedicat victimelor Genocidului din 1915. Monumentul a fost adus din Armenia cu sprijinul material al fratilor Anus si Agop Kirmizian.

Ziua Comemorarii Marii Victime a Genocidului , 1915 În aceasta zi , autoritatile Turciei otomane , sub conducerea Tinerilor Turci , Taleat Pasa , Enver Pasa , Cemal Pasa , Behaeddin Shakir Bey si altii , K. Sute de intelectuali armeni au fost arestati si ucisi la Constantinopol sub numele de exil, acea zi a intrat în istoria armeana drept Duminica Rosie . Aceste evenimente au marcat începutul genocidului armean , în urma caruia, potrivit diverselor rapoarte, aproximativ 1.500.000 de armeni au murit . Aceasta zi a fost sarbatorita oficial în Armenia din 1965 . În aceasta zi, oamenii viziteaza complexul monumental Tsitsernakaberd pentru a aduce respect memoriei victimelor nevinovate.

 

Ziua Comemorarii Marii Victime a Genocidului , 1915 În aceasta zi, autoritatile Turciei otomane , sub conducerea Tinerilor Turci , Taleat Pasa , Enver Pasa , Cemal Pasa , Behaeddin Shakir Bey si altii , K. Sute de intelectuali armeni au fost arestati si ucisi la Constantinopol sub numele de exil, acea zi a intrat în istoria armeana drept Duminica Rosie . Aceste evenimente au marcat începutul genocidului armean , în urma caruia, potrivit diverselor surse, au murit aproximativ 1.500.000 de armeni . Aceasta zi a început oficial sa fie sarbatorita în Armenia în 1965din În aceasta zi, oamenii viziteaza complexul monumental Tsitsernakaberd pentru a aduce respect memoriei victimelor nevinovate.

Ziua de Comemorare a Genocidului Armenesc

În aceasta zi, comemoram Genocidul Armenesc din 1915. Ne amintim de cele 1,5 milioane de vieti pierdute si de pamânturile indigene ale poporului nostru care au fost furate de turcii otomani însetati de sânge. Ne amintim trecutul si vom continua sa luptam pentru viitorul poporului nostru – un viitor fara lanturile genocidului.

 

 

 

350px-April24Victims.jpg

Unii dintre intelectualii armeni arestati la 24 aprilie 1915:
primul rând: Grigor Zohrap , Daniel Varuzhan , Ruben Zardaryan , Artashes Harutyunyan , Siamanto ,
al doilea rând: Ruben Sevak , Tigran Cheokuryan , Tiran Kelekyan , Tlkatinthansi.

( ????? ?????????????? )

…………………………

CE SPUNE UN COPIL DE 10 ANI.NIKOL ESTE UN TRADATOR, NU NE IUBESTE, DA PAMÂNTURILE.

https://youtu.be/y6PBTGJXCuA?si=4yTYMk_KF30JagDf

 

https://hraparaktv.am/post/150dd8cc46dc6df30f39948a91386c4e

«??????? ? ??????, ??? ?? ??????, ?????? ????? ?»? 10-???? ?????????

……………………………

ok

Edgar Sevikyan, atacantul nationalei Armeniei, a devenit campion al Ungariei cu echipa „Ferentsvaros”. Sevikyan s-a mutat la clubul maghiar în luna ianuarie a acestui an si a reusit sa marcheze un gol în noul club.

image_750x_66260faf200d9

 

Sa reamintim ca în etapa a 29-a a campionatului de fotbal din acea tara, „Ferentsvarosh” a încheiat meciul 0:0 cu „Kishvardi” si si-a asigurat primul loc, cu 4 runde înainte de finalul campionatului, având 65 de puncte.

 

Sa reamintim, de asemenea, ca „Ferencvaros” a fost campioana Ungariei de sase ani consecutiv si, în general, a câstigat acel titlu pentru a 35-a oara. Sevikyan s-a mutat la clubul maghiar în luna ianuarie a acestui an si a reusit sa marcheze un gol în noul club.

 

image_750x_66260faf200d9.jpg

https://hraparak.am/post/711d1b6b39e2a1ab5cdace096a4841b9

………………………….

ok

Arhiepiscopul Mikael Adjapahyan, liderul Episcopiei Shirak a Republicii Armenia a acordat un amplu interviu.

S-a referit la relatiile dintre biserica si guvern, a vorbit despre situatia din Armenia, reglementarea relatiilor cu vecinii, modul de mentinere a statului, educatie si indiferenta societatii.

Potrivit arhiepiscopului Mikael Adjapahyan, astazi relatia dintre biserica si guvern este mai proasta decât în ??Armenia sovietica. „ Statul armean este si statul Bisericii Armene. În Armenia, biserica nu este un oaspete, este o gazda si mai mult decât orice guvern. Este cea mai mare nebunie sa spui bisericii sa stea departe de administrarea statului. Biserica armeana nu a servit niciodata interesele unui alt stat. Este o crima sa spui bisericii: „Nu te ocupa cu administratia de stat, mergi si te ocupa de propria ta proprietate ”.

Mai multe pe: https://youtu.be/9dmPFO_6hAk?si=yof1ry2weFwFa1FM

 

Potrivit lui, Putin nu este nebun, este un patriot al tarii sale. „ Ce treaba are Rusia cu asta? am închis pagina de întoarcere a rezidentilor din Artsakh. De ce atribuim problemele noastre rusilor?

Daca Rusiei nu-i place guvernul, lasati-l sa pedepseasca guvernul, nu oamenii.

Timp de 200 de ani, nu ne-am putut face din Rusia un asemenea aliat ca Israelul din SUA.

Daca Artsakh ar fi intrat în CSTO, acest lucru nu s-ar fi întâmplat.

A striga „independenta” nu era corect si nici nu era corect sa spui „nu exista solutie militara”.

Rusiei îi place sa se confrunte cu fapte stabilite. când întrebi, el spune ca nu.

Posibilitatile unei schimbari de putere sunt închise. Vrem o Armenie prospera sau prosperitatea noastra în vreo Armenie ?

https://youtu.be/9dmPFO_6hAk?si=yof1ry2weFwFa1FM

041924f469ba8b51d243ac92314793fa769991

https://radar.am/hy/news/radar-interview-2627031286/

………………………

ok

https://orer.eu/hy/2024/04/20/56915/

nubar-aslanyan-80

Celebrul compozitor Nubar Aslanyan a împlinit 80 de ani.

Maestrul Aslanyan locuieste în Israel de ani de zile, dar inima lui este legata de Mama Armenia. S-a nascut la Atena în 1943, a emigrat în Armenia cu familia în 1946, a absolvit Conservatorul Komitas din Erevan în 1973 si locuieste în Israel din 1994. Lucrarile sale au fost interpretate în 15 tari ale lumii. Lucrarile sale au fost adesea interpretate de celebra fanfara a armatei israeliene, iar compozitiile sale au fost si înregistrate. Compozitorii preferati ai lui Aslanyan sunt Beethoven, Mahler, Shostakovich, Komitas si Khachaturyan.

Sa ascultam :”Qez Hayastan-For You Armenia”-1988

https://youtu.be/ygZkuJ_P6Cc?si=mT7TVJH_Io9sufsO

https://www.israelcomposers.org/Members.aspx?lang=English&letter=A&id=126

Compozitorii preferati ai lui Aslanyan sunt Beethoven, Mahler, Shostakovich, Komitas si Khachaturyan.

……………..

ok

Pe 20 aprilie, Catholicos Karekin al II-lea din Etchmiadzin a vizitat complexul monahal Saint-Sargis din satul Ush din eparhia Aragatsotn.

Potrivit Sfântului Etchmiadzin, lucrarile complete de restaurare a complexului monahal se realizeaza cu sponsorizarea si sprijinul familiilor Vardanyan si Mkrtchyan. Autorii proiectului sunt arhitectii restauratori Samvel Ayvazyan si Amiran Badishyan. Mai întâi va fi restaurata Biserica Sfânta Fecioara a complexului monahal.Catholicosul a fost însotit de Episcopul Baptist Proshyan si Episcopul Musegh Babayan .

 

https://hraparak.am/post/bcf357f7301a549f149d63a571ed3e9eKrikor Amirzayan

arton115041

https://www.armenews.com/spip.php?page=article&id_article=115041

……………………….

Pânza „Make Beautiful and Shamiram” participa la o noua expozitie.

Detalii+foto pe:

https://m.mamul.am/am/news/290231/p1

…………………

“DATE MEMORABILE DIN ISTORIA ARMENILOR” –22 aprilie

Pe 22 aprilie 1994 a fost stabilit în Armenia titlul de Erou National. Persoanelor care au primit cel mai înalt titlu de „Erou national al Armeniei” li se acorda si Ordinul Patriei. Prima persoana care a primit acest înalt titlu a fost Vazgen I, catholicosul tuturor armenilor. Distinctia i-a fost acordata pe 24 iulie 1994.

Pe 22 aprilie1918  Republica Federala Democrata Transcaucaziana si- a declarat independenta fata de Rusia .

Pe 22 aprilie 1996 a fost semnat la Luxemburg , Acordul de parteneriat si cooperare pentru relatiile dintre Armenia si Uniunea Europeana , care reglementeaza relatiile dintre Armenia si Uniunea Europeana.

S-a nascut pe 22 aprilie 1935 la Scheia (Suceava) Cristofor Aritonovici  ultimul descendent al cavalerilor de Aritonovici din vechea Bucovina.A decedat pe 21 septembrie 2019 la Bucuresti.

 ( ????? ?????????????? )

 

POZA; Fatherland_Armenia.svg.png

……………………………..

“DATE MEMORABILE DIN ISTORIA ARMENILOR” –21 aprilie

A decedat pe 21 aprilie 1929 la Bucuresti, Basile M. Missir , jurist, politician. A fost ministru al Agriculturii si Domeniilor, presedinte a Adunarii Deputatilor, presedinte al Senatului. S-a nascut pe 17 iulie 1843 la Focsani.

S-a nascut pe 21 aprilie 1805 la Baia Mare (România),Lajos Tódor Csausz ,medic militar. A fost fiul unui bogat negustor armean.  A decedat pe 5 octombrie 1866 la Gyula.

A decedat pe 21 aprilie 1971 la Bucuresti, Nicolae Bagdasar , filozof, membru corespondent al Academiei Române. S-a nascut pe 5 februarie 1896 la Rosiesti (Vaslui).

Înceteaza din viata în ziua de 21 aprilie 1944 la Deva, Sergiu-Sarkis Barhudarian, medic oftalmolog. Între 1920- 1940 a fost medicul sef al Spitalului de oftalmologie din Chisinau si medic primar al Epitropiei nevazatorilor. În urma cedarii Basarabiei, dr. Barhudarian se stabileste la Deva. S-a nascut în orasul Chisinau, la 14 februarie 1884.

 

A decedat la Bucuresti pe 21 aprilie 1882,Vasile Conta filozof, scriitor , profesor universitar si ministru român. A fost înmormântat la Cimitirul „Eternitatea” din Iasi.  Tatal sau era de etnie armeana, dar era preot de religie ortodoxa. S-a nascut pe 15 noiembrie 1845 la Ghindaoani (Neamt).

 

FOTO: Basile M. Missir ; Lajos Tódor Csausz; Nicolae Bagdasar ; Vasile Conta

FOTO: image038-183×300 /  Poza; Csausz_Lajos.jpg  FOTO: Nicolae-Bagdasar.jpg; FOTO: Vasile_Conta-21.jpg

……………………………………………..

Conform slippedisc.com, Ruben Gazarian a fost ales noul director artistic si dirijor sef al Orchestrei de Camera din Israel. Ruben Gazarian s-a nascut la Erevan pe 8 noiembrie 1971. Ruben Gazarian este director general de muzica al Teatrului Altenburg Gera, începând cu sezonul 2020/2021.În plus, el detine functia de dirijor principal invitat al Orchestrei Nationale de Camera din Armenia din martie 2023.Înainte de aceasta, a fost timp de saisprezece ani – din 2002 pâna în 2018 – director artistic si dirijor principal al renumitei orchestre de camera din Württemberg Heilbronn.La începutul anului 2015 Ruben Gazarian a devenit si dirijor principal si director artistic al Orchestrei de camera din Georgia Ingolstadt. Gazarian si-a încheiat mandatul de la Ingolstadt în decembrie 2020.

Sa ascultam în interpretarea Orchestrei de Camera a Armeniei si sub conducerea lui Ruben Gazarian: Jules Massenet – „Le dernier sommeil de la Vierge”.

NU VA SPERIATI DUREAZA NUMAI 4 MINUTE.

………………………………..

https://www.armenews.com/spip.php?page=article&id_article=115143

fffffffff

În perioada 25-27 aprilie, György Karsaï si Philippe Macasdar ofera lectura romanului Cele 40 de zile ale lui Musa Dagh

O conferinta sustinuta de Jean Cordelle, descendentul unuia dintre marinarii francezi care a venit sa-i salveze pe refugiatii armeni din Musa Dagh, va încheia aceste 3 zile de lectura.

Lectura: joi 25 si vineri 26 la 18:30, sâmbata 27 la 16:00
Conferinta: sâmbata 27 la 20:30.

Maison Saint-Gervais ( etajul 6 )
Rue du temps 5, 1201
Rezervatia Geneva – Participare gratuita în beneficiul Uniunii Elvetiene Armene

Am crezut ca numai Uniunea Armenilor din România a avut ideea de a discuta, în cadrul manifestarilor omagiale pentru genocidul armean din 1915, despre  Cele 40 de zile ale lui Musa Dagh,romanul lui Franz Werfel.

Uite ca si Uniunea Armenilor din Elvetia a avut aceeasi idee. Timp de trei zile s-a citit cartea si a continuat cu o conferinta.

 

…………………………..

Pare a fi o stire reala

Jurnalistul si avocatul Alejandra Marisa Rodríguez, în vârsta de 60 de ani, a câstigat titlul de „Miss Buenos Aires”.

Multi utilizatori de retele de socializare au remarcat ca femeia arata foarte tânara, în ciuda vârstei. Ea explica ca face sport frecvent si tine o dieta adecvata. Femeia a mai glumit ca faptul ca nu este casatorita o ajuta sa arate bine.

Detalii si foto pe: https://okmagazine.ro/vedete/news/miss-univers-buenos-aires-este-o-avocata-de-60-de-2357445.html

 

 

https://radar.am/hy/news/entertainment-2628558636/

0428240e601aa49eaa42f3892d4a756e887ce8

https://okmagazine.ro/#gal=B-EuRHwiQI&gal_i=3&gal_fs=0

………………………

În ziua de 29 aprilie a anului  1928, la Chisinau este inaugurat monumentul lui Stefan cel Mare Statuia a fost realizata din bronzul provenit de la sase tunuri capturate de la hraver-1hraver-1metri. Soclul pe care este asezata statuia este realizat din piatra de Cosauti (raionul Soroca) si este decorat cu un brâu în torsada, iar în fata a fost pusa stema Moldovei din vremea lui Stefan cel Mare. Autorul monumentului  este celebrul sculptor român Alexandru Plamadeala.

29-4-IS-2

………………………………

Palatul lui Chesar Orbelyan din Hors

În asezarea Hors (în Hors s-au stabilit în 1918 armenii care au plecat din Nakhichevan) din Vayots Dzor, au început sapaturile arheologice în zona mosiei Printului Chesar Orbelyan (Poarta Chesar) si a Bisericii pe jumatate ruinate datând din secolele XIII-XIV. În apropierea acestuia din urma au fost descoperite mai multe pietre funerare ale copiilor.

Detalii+foto pe: https://m.mamul.am/am/news/290904/p1

 

………………………………

FOTBAL

Mijlocasul armean Henrikh Mkhitaryan a câstigat o data Cupa Ligii Angliei, o data Supercupa Angliei si o data Europa League cu Manchester United.

Henrikh Mkhitaryan a câstigat o data Liga Conferintelor cu AS Roma. Cu „Inter”-ul italian, Mkhitaryan a devenit câstigatorul Cupei Italiei, a câstigat Supercupa de doua ori si a devenit campioana sezonului 2023/24.

1135437

https://armenpress.am/eng/news/1135437.html?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTEAAR0RLsGICjuDiLmlVYDZjO7ZzFy0Kspxyc0iF7sv1WT3dzAM-V3cB_NVvIMZWNU98WT3dzAM-V3cB_NVvIMKwt_kwr_8wGtw5kw_nw8wg 7fZYs4i0dvJ0tIGtPPI6WmLj19MfSHVQaXpn7WVcHQCLNClve0BcbscplLV

………………………….

https://hy.wikipedia.org/wiki/%D5%80%D5%A1%D5%B5%D5%B8%D6%81_%D6%81%D5%A5%D5%B2%D5%A1%D5%BD%D5%BA%D5%A1%D5%B6%D5%B8%D6%82%D5%A9%D5%B5%D5%A1%D5%B6_%D5%B3%D5%A1%D5%B6%D5%A1%D5%B9%D5%B8%D6%82%D5%B4

28 tari UE

ATENTIE LA NEATENTIE!

Armenia a virat spectaculos la stânga, pardon la dreapta si îsi îndreapta sperantele spre Uniunea Europeana. Asta din punct de vedere politic, pentru ca din punct de vedere economic este tot la stânga.

Toate bune si frumoase, însa Armenia trebuie sa-si mobilizeze diplomatia pentru ca unele state europene „reticente” sa recunoasca genocidul armean. Aceste state ar fi: Croatia,Spania,Estonia, Finlanda,Ungaria,România,Irlanda,Malta,Slovenia.

 

Faptul genocidului armean este recunoscut de multe state si de o serie de organizatii internationale autorizate. Prima tara care a recunoscut genocidul în 1965 a fost Uruguay, urmat de Cipru, Grecia, Italia, Belgia, Franta, Suedia, Olanda, Slovacia, Germania, Lituania, PoloniaLuxemburg, Austria, Republica Ceha, Danemarca, Portugalia, Letonia, Bulgaria,Slovenia.

Croatia,Spania,Estonia, Finlanda,Ungaria,România,Irlanda,Malta,Slovenia.

………………………

“DATE MEMORABILE DIN ISTORIA ARMENILOR” –30 aprilie

Pe 30 aprilie 1991 Fortele armate ale URSS si Azerbaidjan OMON (fortele speciale de politie azera)  au lansat Operatiunea „Inel” .Au fost evacuate fortat  un numar de sate populate de armeni de pe teritoriul RSS Azerbaidjanului în perioada 30 aprilie – 15 mai 1991 în scopul epurarii entice.

S-a nascut la 6 februarie 1939 la Galati, Simon Acikghiozian, erou al Artakh. A fost profesor de geologie la Universitatea de Stat din Erevan. Cade pe campul de lupta la 30 aprilie 1991 la Martunashen , un sat din regiunea Shahumyan din Republica Artsakh .

………………….

“DATE MEMORABILE DIN ISTORIA ARMENILOR” –29 aprilie

A decedat la Bucuresti pe 29 aprilie 1958, Jeni Acterian (Eugenia Maria Acterian, prin casatorie Georgescu, cunoscuta în teatru ca Jeni Arnota). A fost o regizoare româna, de origine armeana, teatrolog si autoare a unui jurnal intim A absolvit Facultatea de Filosofie a Universitatii Bucuresti si sectia de Regie a Conservatorului de Arta Dramatica. S-a nascut la Constanta pe 22 iunie 1916, într-o familie care a dat ilustri intelectuali interbelici.

A decedat pe 29 aprilie 1899 la Bucuresti, Assaky George , medic , unul dintre primii chirurgi români care au introdus principii moderne de asepsie si antisepsie. A fost unul dintre precursorii neurochirurgiei moderne si membru corespondent al Academiei Române. A fost nepotul carturarului Gheorghe Asachi. S-a nascut pe 1 ianuarie 1855 la Iasi.

S-a nascut la Susi (Armenia), Leon Eghiazarian, profesor, compozitor, dirijorul al corului „Komitas” din Bucuresti. Absolvent al Conservatorului de muzica din Paris. S-a dedicat muzicii armene si în special raspândirii muzicii corale în România. Muzicianul Leon Eghiazarian, figura pitoreasca a Bucurestiului interbelic, s-a stins din viata la 29 aprilie 1927, într-un spital din Brasov.

S-a nascut pe 25 august 1929 la Istanbul Hrant-Parsegh Ugurlyan,arhitect,filatelist, membru activ al “romanahailor newyorkezi”. Familia s-a stabilit la Bucuresti în anul 1934. În decembrie 1949 se reîntoarce în Turcia, iar în anul 1972 emigreaza în SUA si se stabileste la New York.

FOTO: Jeni Acterian; Assaky George; Leon Eghiazarian; Hrant-Parsegh Ugurlyan.

Poza; jeni acterian.jpg; FOTO: George Assaky1.jpg; FOTO: LEON E.jpg

…………………………………..

About veteranul1