4 iunie 1918 , o zi neagra pentru armeni. A fost incheiat Tratatul de la Batumi prin care Republica Democrata Armeana a cedat Imperiului Otoman parti importante din teritoriul in care de secole locuiau armenii. Astfel Armenia a renuntat la Armenia de Vest si la regiunea Kars, la o serie de regiuni din Armenia de Est: provinciile Alexandropol si Hamamlu (Spitak), parte a provinciilor Erevan si Etchmiadzin, Sharur-Daralagyaz si altele. Tratatul de pace a fost semnat in timp Armata a 3-a otomana ajunsese la doar 7 km de Erevan si la10 km de Echimiadzin. De mentionat ca Generalul Andranik a refuzat sa semneze tratatul de la Batumi.
Armenia va participa la parada militara din 24 iunie dedicata celei de-a 75-a aniversari a victoriei in Marele R?zboi . La Moscova va fi prezent un detasament format din 75 de militari armeni.
30 mai 1915- Guvernul turc aproba „Legea temporara privind deportarea” impotriva armenilor occidentali.
O intalnire istorica a avut loc la Etchmiadzin, pe 25 mai 1441, cu participarea episcopilor si preotilor armeni, in timpul careia a fost luata decizie de restabilire a catolicosatului din Vagharshapat. De atunci, resedinta catolicosului tuturor armenilor a ramas neschimbata la Etchmiadzin.
Partidul politic turc Ittihad ve Terakki (Uniunea si Progresul), care a comis genocidul armean in timpul Primului Razboi Mondial, a fost infiintat pe 21 mai 1889. Dupa infrangerea Turciei in razboiul din 1918 partidul s-a auto-dizolvat.
La 16 mai 1926 a avut loc punerea in functiune a primei centrale hidroelectrice din Erevan.
