Pe la 9 am iesit pe Corso. Adica am plecat in oras sa-l vizitam. Ghidul ne-a condus prin centrul orasului si spre tarmul marii. Reiese ca Varna este considerata capitala maritima a Bulgariei. Desi am ajuns la Parcul Maritim nu am vazut nicio nava. Se zice ca aici ar fi cantonat un crucisator vechi care ar fi tras in vasele turcesti in razboiul de independenta. In schimb gasim un ansamblu sculptural cu influente romanesti.
Plecam voiosi spre Catedrala Adormirea Maicii Domnului. In drum observam cladirea teatrului.
Si cam atat. Din ce am citit rezulta ca sunt obiective turistice mult mai importante, dar drumul nostru nu s-a intersectat cu ele. Varna ca de altfel si Sofia si Veliko Tarnovo a candidat pentru capitala culturala europana a anului 2019, dar a inclinat steagul in favoarea orasului Plodviv. In 2019 bulgarilor si italienilor le revine aceasta onoare.
Oricum, orasul este placut, linistit, cu multe parcuri, cu strazile principale largi si mai ales este curat.
Bulgarii au reusit, nu stiu cum, sa scape de prezenta peturilor si hartiilor, lucru valabil si pe sosele.
Am aprins o lumanare la catedrala si am plecat la autocar.
Pentru doamne si domni in nevoie, nu prea sunt grupuri sanitare si nu toate cafenelele, etc. dispun de astfel de chestii.
Directia stabilita Nessebar . Nu mai fusesem aici. Din povestile amicilor ma asteptam la ceva extra. Perla Marii Negre , cum mai este denumit, ar fi avut toate conditiile sa fie ceva super, din pacate comertul, bata-l vina, strica din imagimea orasului. Cladirile de lemn au un farmec aparte, unele sunt chiar de vanzare. Dar, dar nesebarii inventivi, au la aproape fiecare colt grupuri sanitare.
Restaurantele au acaparat toate coltisoarele cu privire la mare. Insi bine pregatiti „ataca” turistii si ii poftesc la crasmele lor. Pot garanta ca preparatele din peste sau alte fiinte marine sunt gatite excelent si la un pret rezonabil. Orasul este unul din cele mai vechi orase europene. Fara doar si poate bulgarii au cu se lauda. Tracii, grecii, romanii au impus stilul arhitectonic. Din 1983 orasul vechi din Nessebar este înscris în patrimoniul mondial UNESCO.
Un obicei simpatic, in copacei agata oua rosii, albastre,etc. Am crezut, initial, ca sunt reale. Nu, sunt globuri.
Am plecat spre Burgas. Am facut o tura cu autocarul si am vazut ce se poate vedea pe geamul autocarului. Nu sunt prea multe de vazut. Are un parc urias, multe blocuri si chiar un aeroport. Cel putin asa l-a descris ghidusul nostru. Victoriosi am facut calea intoarsa spre Sunny Beach, la hotel. Am remarcat pe traseu ca prietenii bulgari construiesc la greu. Unde au posibilitatea creste in mijlocul campului un complex rezidential. Pe timpuri in Bucuresti, cand doreai sa-ti construiesti o locuinta iti alegeai locul cu celebrul cuvant „indesire”.
Asa este la bulgari hoteluri unele in altele, cu alei nefavorabile autocarelor. In Sunny Beach ne astepta un hotel numai pentru noi. Era gol, golut. In Sunny Beach nu se slujea sau nu erau biserici, asa ca slujba de inviere a putut fi urmarita la Nessebar. Noroc cu taximetristii.
