Armenesti 25 aprilie 2025.
“DATE MEMORABILE DIN ISTORIA ARMENILOR” –23 aprilie 2025
În fiecare an, în ajunul Zilei Comemorative a Genocidului, zeci de sute de cetateni marsaluiesc din Piata Libertatii sau Republicii cu torte la Tsitsernakaberd pentru a comemora victimele Genocidului Armenesc si a cere despagubiri echitabile pentru crima comisa de Turcia .
Remarcam cu tristete esecul diplomatiei armene care considera ca recunoasterea genocidului nu este o prioritate pentru Armenia. Din pacate România nu poate trece peste COMPLEXUL OTOMAN si nu a recunoscut genocidul.
……………………………………
Filme armene. 100 de ani de la lungmetrajul „Namus
În data de 22 aprilie 2025, a fost pus în circulatie un timbru postal dedicat temei „Filme armene, 100 de ani de la lungmetrajul „Namus”.
Timbrul postal cu valoarea nominala de 380 AMD înfatiseaza afisul primului lungmetraj armean „Namus” (regizor si scenarist – Hamo Beknazaryan). Filmul a fost filmat în 1925 pe baza romanului omonim al proeminentului scriitor armean Alexander Shirvanzade.
Foto; Namus for web.png
………………………………………………..’
png1IsUR9PcVV.png
A aparut “Cenusa parintilor nostri” , cartea lui Gabriel Gavin. Gavin relateaza ultimul capitol al tragediei din Nagorno-Karabah, care a culminat în 2023, când Azerbaidjan a ocupat teritoriul si a declansat exodul în masa a aproximativ 100.000 de armeni. În timp ce evidentiaza cercul vicios al urii etnice, Gavin lupta pentru impartialitate. Dar nu-si ascunde amaraciunea fata de incompetenta si insensibilitatea diplomatilor europeni care au fost însarcinati sa rezolve criza în ultimele ei zile.
https://www.foreignaffairs.com/reviews/ashes-our-fathers-inside-fall-nagorno-karabakh
…………………………
Primarul Victor Gordo a emis o proclamatie prin care recunoaste genocidul armean. „În numele Consiliului Local, proclam 24 aprilie 2025 ca Zi de Comemorare a Genocidului Armenesc din Orasul Pasadena.”
https://pasadenanow.com/main/mayor-gordo-issues-proclamation-recognizing-armenian-genocide
…………………………………
Catholicos of All Armenians va participa la înmormântarea Papei Francisc
……………………………
Procesiunea cu torte va fi impresionanta anul acesta.
https://m.mamul.am/am/news/322779/p1
…………………………………
Membrii ambelor camere ale parlamentului britanic au cerut guvernului sa recunoasca genocidul armean.
………………………..
5544-1.jpg
………………………….
“DATE MEMORABILE DIN ISTORIA ARMENILOR” –24 aprilie 2025
Se naste în anul 1887, Maria-Pye Goilav, supranumita „armeanca de la Rânghilesti” Dupa studii într-un pension la München, Maria Goilav se trateaza, timp de doi ani, în Elvetia, suferind de-o laringita complicata. Se stinge din viata tânara, la 24 aprilie 1929. A fost înmormântata la cimitirul armenesc din Botosani.
Fara foto
S-a nascut pe 24 aprilie 1959 la Bucuresti Garbis Dedeian, saxofonist, compozitor si aranjor de muzica de jazz. A decedat pe 13 ianuarie 2020 la Bucuresti.
FOTO: garbis dedeian.jfif
O statuie de bronz de 4 metri a lui Komitas realizata de David Yerntsi a fost instalata la Paris pe 24 aprilie 2003. La ceremonie de dezvelire au participat presedintele Republicii Armenia Robert Kocharyan si presedintele Frantei Jacques Chirac. Davit Yerntsi ( Davit Nikoli Babayan) , nascut la Erevan ,sculptor armean traieste si lucreaza la Paris.
Pe 24 aprilie 2002 la Cimitirul armenesc din Bucuresti a fost dezvelit si s-a sfintit un khacikar ca monument dedicat victimelor Genocidului din 1915. Monumentul a fost adus din Armenia cu sprijinul material al fratilor Anus si Agop Kirmizian.
…………………………….
LANSARE DE CARTE
Varujan Vosganian a reusit sa-si lanseze cartea “Elogiu alor mei” la Sala Mica a TNB, în prezenta unei sali pline pâna la refuz. A comentat cu umor Bedros Horasangian si Paul Cernat. Ne-a încântat la duduk Arsen Petrosyan, unul din tinerii maestri ai instrumentului. A recitat, chiar cu talent, însusi autorul, Varujan Vosganian.
Acum câteceva despre carte. A aparut greu, initial trebuia sa fie lansata în octombrie anul trecut cu ocazia sarbatoririi Limbii Armene. N-a fost posibil, editarea finalizându-se în decembrie. De ce a ales Varujan Vosganian sa o prezinte de abia azi 23 aprilie de Ziua Cartii numai domnia sa stie. Carte grea la propriu, cred ca atârna cam trei kilograme, editata în conditii grafice de exceptie. Nu stiu ce sa zic, îmi pare un fel de carte album fotografic. Trebuie citita cu maxima atentie. Desi are un caracter biografic, textele sunt destul de sumbre. Poti sa si plângi putin. Cu ceva imaginatie aproape orice armean are o biografie asemanatoare. O recomand cu caldura.
M-au impresionat versurile:
“Aud vântul cum subtiaza pietrele
mi-ar placea sa am rabdarea lui”….
Trebuie sa apreciem si munca fotografei Andreea Tanase de a valorica în spiritul cartii materialele fotografice avute la îndemâna.
În final Varujan Vosganian ne-a rezervat o surpriza, prezenta în sala a domnului prim minstru Tariceanu.
…………………………
Armeni proeminenti. 100 de ani de la Levon Manaseryan
Pe 28 aprilie 2025 va fi pusa în circulatie marca postala dedicata temei „Armeni ilustri. 100 de ani de la nasterea lui Levon Manaserian”.
Marca postala cu valoarea nominala de 320 AMD îl înfatiseaza pe pictorul armean, Levon Manaserian (1925-2019) pe fundalul atelierului sau.
Foto; Manaseryan_320.png
………………….
Astazi,24 aprilie 2025, armenii din întreaga lume marcheaza cea de-a 110-a aniversare a genocidului. Timp de generatii, am onorat memoria a 1,5 milioane de victime care si-au pierdut viata ca urmare a unei campanii de exterminare organizate si meticulos planificate. Cu toate acestea, în acest an, comemorarea este amenintata de declinul moral fara precedent al conducerii Armeniei. Acesta a fost scris de fostul ministru de externe al Armeniei, Vartan Oskanian.
Nikol Pashinyan este acuzat de un pacat de neimaginat. El a pus la îndoiala public realitatea genocidului armean si amploarea tragediei. Declaratiile sale recente, învaluite într-un limbaj evaziv, ambiguu, desi nu o negare de-a dreptul, sunt în concordanta cu retorica revizionista promovata de multa vreme de Ankara.
Negarea genocidului nu este o chestiune de exercitiu intelectual sau de subtilitate diplomatica. Acesta este un act de violenta. Dupa cum spunea Elie Wiesel, „negarea genocidului este ultima etapa a genocidului”. Acesta îsi propune sa sterga nu numai vieti, ci si memoria, identitatea si adevarul.
Genocidul armean este una dintre cele mai bine documentate crime ale secolului al XX-lea. Marturiile supravietuitorilor, ordinele guvernului otoman, înregistrarile misionarilor, comunicarile diplomatice straine si datele demografice incontestabile marturisesc o campanie sistematica de exterminare a unui întreg popor. Nu a fost haosul razboiului, ci o politica rece si calculata. A pune la îndoiala toate acestea nu este nici curajos, nici rafinat. Acesta este un esec moral.
Iar esecurile lui Pashinyan nu se limiteaza la memorie. Stapânirea sa a fost marcata de un dezastru national: pierderea Artsakhului, stramutarea a 120.000 de armeni, moartea a mii de tineri soldati si o înfrângere umilitoare. Sub conducerea sa, integritatea teritoriala a Armeniei a fost subminata, armenii sunt închisi în temnitele de la Baku si noi concesii sunt iminente.
Declaratiile recente ale lui Pashinyan despre genocid sunt condamnabile si inacceptabile. Denaturarea sau banalizarea celei mai mari tragedii din istoria noastra de catre liderul Armeniei ar trebui sa înfurie fiecare armean care a purtat povara memoriei de-a lungul generatiilor.
Turcia a negat genocidul de zeci de ani, descriindu-l ca suferinta reciproca în timpul razboiului, respingând documentele drept propaganda si facând lobby pentru uitarea globala. Acum aceasta retorica a gasit un ecou tulburator la Erevan. Cuvintele lui Pashinyan nu numai ca submineaza pozitia morala a Armeniei în strainatate, ci si ameninta sa spulbere memoria colectiva care a mentinut poporul nostru unit.
Aceasta pozitie determina guvernele/parlamentele statelor care nu au recunoscut genocidul sa ramâna în expectativa. Si din pacate România face parte din aceste state.
Acesta a fost scris de fostul ministru de externe al Armeniei, Vartan Oskanian.
…………………………
HT5CzzKaZBRL82aDzNJYmwfqXJS5froyEoz7qNxt.webp
Ambasadorul extraordinar si plenipotentiar al Republicii Armenia în Mongolia Vahe Gevorgyan ( cu resedinta la Beijing) si-a prezentat acreditarile presedintelui Mongoliei, Ukhnaagiin Khürelsükh.
…………………………………..
Titlu din presa azera de astazi 24 aprilie:Comunitatea Azerbaidjanului de Vest: Armenia se opune pasilor nostri catre stabilirea adevarului si reconcilierii.
…………………………………
Astazi, pe 24 aprilie, armenii din întreaga lume comemoreaza cei 1,5 milioane de sfinti martiri ai genocidului armean.
Înca de azi dimineata, multi oameni viziteaza Memorialul genocidului armean din Erevan pentru a-si aduce un omagiu victimelor genocidului. Si aseara a avut loc traditionala procesiune cu torte.
……………………………..
Bernard Coulie: 24 aprilie este atât de importanta nu numai pentru armeni, ci si pentru toti cei care sustin dreptate
https://news.am/eng/news/879211.html
………………………………….
Costas Mavrides: Negarea de catre Turcia a genocidului armean este o extindere a crimei initiale.
https://news.am/eng/news/879217.html
…………………………………
Catholicos of All Armenians Karekin II a depus flori la Complexul Memorial Tsitsernakaberd
https://m.mamul.am/am/news/322894/p1
………………
„Amintiri din copilarie si orfanitate”. O carte despre copiii armeni orfani de genocid
https://m.mamul.am/am/news/322876/p1
……………………………….
În ziua de 24 aprilie a anului 1574 a avut loc Batalia de la Jiliste, unde Ioan Voda cel Cumplit al Moldovei (1572 –1574), zdrobeste oastea turco-munteana, venita pentru a-l instala domn pe Petru Schiopul. Ioan Voda cel Cumplit a fost domnul Moldovei din februarie 1572 pâna în iunie 1574. Era fiul lui Stefanita cu armeanca Serpega.
24-04-IS-2.jpg
………………………………..
24 aprilie 1915: Marturie
https://www.armenews.com/24-avril-1915-temoignage/
………………………………
Acoperirea mediatica a genocidului în presa din 1915
https://www.armenews.com/mediatisation-du-genocide-dans-la-presse-de-1915/
Foto; Capture-decran-2025-04-11-a-15.38.22.png
…………………………………
Mars masiv la lumina tortelor la Erevan la comemorarea a 110 de ani de la genocidul armean
………………………….
“DATE MEMORABILE DIN ISTORIA ARMENILOR” –25 aprilie 2025
A murit pe 25 aprilie 1888 la Tbilisi, Raffi ( Hakob Melik-Hakobyan), scriitor, istoric, publicist si persoana publica armeana. S-a nascut în 1835 la Salmas (Persia).
POZA; Raffi.jpg
Harutyun Hakobyan s-a nascut la 25 aprilie 1918 la Erevan. A fost unul din marii artisti magicieni armeni. Pe 13 ianuarie 2005 a murit la Moscova.
Poza; magician.jpg / Foto; 1941 (3).jpg
………………………..
Filatelia pentru copii. Desene animate armene
Astazi, 25 aprilie 2025, a fost pusa în circulatie o marca postala dedicata temei „Filatelia copiilor. Desene animate armenesti”.
Marca postala cu valoarea nominala de 380 AMD înfatiseaza un episod din desenul armean „Magic Lavash” (regizori – Stepan Andranikyan, Nelly Atajanyan), care a fost proiectat în 1973.
FOTO;Armenian cartoons_png
………………………………
Astazi încep „Zilele Municipiului Botosani”. Vor continua pâna pe 27 aprilie. Probabil va fi reamintita contributia majora pe care au avut-o armenii la dexvoltarea orasului.
……………………………..
Armenia fara genocid
O consecinta vizibila a ignorantei guvernului armean si chiar a sabotajului propriei tari este tendinta evidenta de a refuza folosirea termenului „genocid” în retorica politica internationala.
Ieri, Uniunea Europeana a sters retroactiv cuvântul „genocid” din declaratia sa deja publicata. Si presedintele american Trump s-a descurcat în general cu expresia armeana „Meds Yeghern”, care este de neînteles pentru oricine din lume.
Toate acestea nu sunt întâmplatoare. Aceasta este înca o data o manifestare a unui adevar simplu: daca armenii însisi nu vor sa insiste sa pedaleze în continuare subiectul Genocidului, nimeni nu o va face pentru ei. La urma urmei, de cealalta parte a scalei se afla interesele Turciei, membru NATO, candidat la UE si liderul lumii turcesti.
Pashinyan a eliminat promovarea problemei genocidului din prioritatile sale de politica externa – si, facând acest lucru, a întarit Turcia. Si a slabit pozitia Armeniei.
Comparati acest lucru cu ceea ce face Azerbaidjanul în paralel. Nu se plictiseste niciodata sa tipeasca despre crimele de razboi ale armenilor, i-a adunat pe toti nebunii locali în sala de judecata a armenilor pentru a-i acuza pe fostii lideri ai Artsakh de terorism, masacre si alte crime, ridica constant mituri despre tragedia Khojaly si orice alte asemenea Buchas – „împuscaturi auto-provocate” ale soiului azer.
Azerbaidjanul face acest lucru nu din cauza machiajului mental delicat al presedintelui Aliyev, un ucigas în masa, maniac de razboi si psihopat. Scopul este pragmatic – de a stigmatiza Armenia ca criminal de razboi, de a pregati terenul pentru persecutia altor armeni, de a crea pretexte pentru noi operatiuni antiteroriste si, în final, de a prezenta proiecte de lege pentru diferitele pagube cauzate.
Armenia ar fi putut promova exact acelasi lucru facând universala memoria Genocidului, prezentând-o ca un factor în marea politica.
Dar Pashinyan si anturajul lui le-au dat turcilor un alt cadou. Si, în acelasi timp, i-au expus pe armeni la atacuri grave. Daca lucrurile vor continua asa, lumea va începe sa ne perceapa nu ca descendentii victimelor nerazbunate ale genocidului, ci ca faptasi ai mortii azerilor pasnici care au iesit la plimbare pe vechiul pamânt turcesc.
Da, si ar trebui sa uitam de sanctiunile împotriva Azerbaidjanului. Nu avem nevoie de Artsakh, nu avem nevoie de memoria genocidului – si politicienii lumii, prin urmare, nu au nevoie de acesti armeni ciudati.
https://verelq.am/ru/node/159219
Foto; e6a9d8ca86a9aeac2cc7c891ef002996.jpg
………………………………..
Erdogan, ca întotdeauna din 2012 încoace, a mentionat în mesajul sau ca exprima condoleante „nepotilor armenilor din Imperiul Otoman care au murit în vremurile dificile ale Primului Razboi Mondial”. Mesajul lui Erdogan a fost citit la Biserica Surp Vartanants din Istanbul în timpul unei slujbe dedicate memoriei victimelor genocidului armean.
………………………..
În discursul sau cu ocazia împlinirii a 110 de ani de la genocidul armean, presedintele american Donald Trump a evitat înca o data sa foloseasca termenul „genocid”, referindu-se la atrocitatile comise împotriva armenilor în Imperiul Otoman cu expresia armeana „Medz Yehern” (Marele Masacrul).
…………………………….
Locuitorii din Plovdiv au onorat memoria victimelor genocidului
Plovdiv1-1536×1152.jpg/ Plovdiv2-1-1024×768.jpg/ plovdiv4-1024×768.jpg/ plovdiv5-1024×768.jpg/ plovdiv6-1024×768
…………………………..
Anne Hidalgo: „Armenia nu este singura”
https://www.armenews.com/anne-hidalgo-larmenie-nest-pas-seule/
……………………………………
Astfel, plecarea ultimelor contingente ale armatei sovietice la data de 17 august 1958 a avut loc concomitent în garnizoanele din Constanta, Galati, Timisoara, Ploiesti si Iasi, transportul facându-se pe calea ferata, el fiind asigurat tot de catre Armata Româna.
Va recomand sa cititi si sa cugetati la cele scrise de Varujan Vosganian în a sa carte “Elogiu alor mei”. O sa ma opresc putin asupra poeziei intitulata “La nasterea mea”. Cred ca Vosganian a descoperit “licenta istorica”. Domnia sa afirma ca pe 25 iulie 1958, ziua sa de nastere a plecat din România ultimul escadron al Armatei Rosii. Pentru poezie si nu numai, suna frumos, dar realitatea istorica este ca ultimile contigente ale armatei sovietice , garnizoanele din Constanta, Galati, Timisoara, Ploiesti si Iasi, au parasit România, concomitant, pe 17 august 1958.
Lasă un răspuns