Refugiul polonez în România
Înca din 15 septembrie 1939, statul român a organizat la frontiera româno-polona servicii de ordine si ajutor care lasau sa treaca: copii, femei, raniti, refugiati politici. Începea povestea tragica a guvernului fara tara, a miilor de refugiati fara resurse, a tensiunilor româno-germane datorate protejarii polonezilor.
În noaptea de 17/18 septembrie 1939, membrii Guvernului polonez au început sa se refugieze în România. Presedintele Poloniei, Ignasy Mo?cicki, premierul Felicjan Skladkowski si alti membri ai guvernului au trecut granita în România, fiind primiti cu ospitalitate la Cernauti.Au fost urmati de un mare numar de militari si civili, vehicule si materiale de razboi. Conform statisticilor, numarul total al refugiatilor polonezi în România a fost de circa 100.000, dintre care aproximativ 60.000 de militari, aflux de refugiati care a ridicat mari probleme din punct de vedere umanitar. Multi dintre refugiatii polonezi au parasit apoi România cu sprijinul guvernului de la Bucuresti. Reprezentantii Germaniei si ai Uniunii Sovietice au protestat vehement. Membrii guvernului polonez ca si comandantii armatei din cei evacuati au fost tratati potrivit rangului lor, iar restul conform statutului de refugiat dupa prevederile internationale.Dupa 15 octombrie 1939 statul român a fixat un cuantum fix ce venea în ajutorul refugiatilor polonezi. O suta de lei pe zi pentru adulti si 50 de lei, tot pe zi pentru copii.
