Ziua Nationala a Identitatii (Navasard)
În fiecare an, pe 11 august, în Armenia este sarbatorita Ziua Nationala a Identitatii (Navasard) , stabilita ca sarbatoare de stat în 2009 de catre Parlamentul Armeniei. Fractiunea ARF Dashnaktsutyun a prezentat aceasta initiativa legislativa, iar deputatul Artsvik Minasyan a prezentat proiectul de lege.
La 11 august , conform cronicilor antice armene, în 2492 î.Hr., Hayk, progenitorul armenilor, l-a învins pe Bel, dând posibilitatea urmasilor sai la existenta si dezvoltare libera.
Potrivit legendei, Hayk Akhehnavor (Hayk Arcasul), care a intrat în istorie ca Hayk Nahapet (patriarhul-stramos al poporului armean, fondatorul dinastiei regale Haykazuni), a învins trupele asiriene conduse de tiranul Bel si a stabilit fundamentul viitorului stat armean.
În cele mai vechi timpuri, festivitatile în cinstea lui Navasard durau câteva zile. Navasard era numele sarbatorii de Anul Nou si prima luna a anului conform calendarului armean antic, care era folosit în tara înainte de adoptarea crestinismului.
La aceste sarbatori, oamenii serveau bauturi dulci si vinuri usoare. În ziua lui Navasard, practic nu existau oameni beti, asa cum spune un vechi proverb armean: „Zeii lasa cea mai mare neghina în câmpul betivilor”. În aceste sarbatori, chiar si mâncarea era moderata.
Datorita conditiilor climatice ale Armeniei în diferite regiuni, pe masa festiva erau servite diverse feluri de mâncare. În aceste feluri de mâncare, primul loc era ocupat de grâul rotund, care crestea doar în Armenia. Armenii puneau pe masa pâinea coapta din acest grâu pentru ca zeii pagâni ai armenilor sa faca noul an rodnic. Probabil, una dintre vechile zicale armenesti – nu se poate împrumuta pâine în Navasard – este rezultatul acestor traditii. Si, prin urmare, au încercat mereu sa puna de sarbatoare pâine coapta din grâu crescut cu propriile mâini.
Exista o alta vorba straveche: „Fara vin, va veni noul an, fara ngatzahik, va fi târziu . ” În antichitate , ngatzahik era cel mai faimos condiment. Aceasta floare apetisanta creste pe versantii Masisului (Ararat). A fost culeasa si uscata de armenii care traiau în zonele Masyatsotn si Tzhakatka si apoi distribuita în toata Armenia. În orice regiune ar fi trait un armean, el avea întotdeauna un ngatzakhik de Navasard. Aceasta traditie (de a folosi ngatsakhik uscat în mâncarurile de Anul Nou) a fost un simbol al unitatii nationale a armenilor. Ngatzakhik a conectat toti armenii cu Masis, inima Patriei Mame.
