Atentie! Din cauza editorului de text uneori nu se pot scrie diacriticele si unele semne gramaticale. Revin si dupa corectura din pacate.
Armenii din India. Episodul II.
Ashkhen Khachatryan armeanca din Chennai ne povesteste.
“Ajunul Craciunului îmi aminteste de un flux constant de oameni care tin lumânari si îsi fac drum pe drumurile pline de zapada dupa ce au participat la liturghia de seara la biserica. Oamenii aduc focul de Craciun din biserici la casele lor, crezând ca le va binecuvânta familiile si va aduce noroc. Ca o traditie, lumânarea este mentinut? aprinsa toata ziua”, povesteste Ashkhen Khachatryan. Aceasta armeanca este pregatita sa sarbatoreasca Craciunul, conform traditiei, în timp ce restul lumii s-a rasfatat cu partea sa de veselie în urma cu cateva zile.
Ashkhen este unul dintre putinii armeni care traiesc în Chennai. În urma cu peste sapte ani, ea a decis sa faca din Chennai casa ei, dupa ce s-a casatorit cu iubirea vietii ei, Kapil Jesudian.
Ca ritual anual, Ashkhen, Kapil si fiul lor Suren viziteaza Biserica Armeneasca din George Town, în Ajunul Craciunului. „În aceasta zi, biserica sarbatoreste ?i „Epifania”.
Dar având în vedere numarul mic de armeni din oras, slujba de Craciun nu este o rutina la biserica. „Ascultam practic principalul serviciu prestat în Armenia. Liturghia începe de obicei cu sunet de clopote, tamâie, rugaciunea Domnului fiind rostita si cântari religioase. Salutarile „Shnorhavor Amanor ev Surb Tsnund” (La multi ani si Craciun fericit) sunt schimbate”, subliniaza Ashkhen.
În zilele de dinainte de pandemie, în fiecare Craciun dupa liturghie, Ashkhen si familia obisnuiau sa-i gazduiasca pe armenii din Chennai la resedinta lor. Meniul cuprindea orez gatit cu fructe uscate si stafide; peste, salate, verdeturi, tahnabour, o supa de iaurt; gata, un foietaj; ghapama (mâncare traditionala armeana din dovleac umplut cu pilaf si gatit la cuptor); si vin.
„Mâncarea este usoara si nu include carne. Aceste retete se transmit din generatie în generatie. Prânzul de Craciun acasa este memorabil, deoarece fratii din diferite orase din Armenia se întâlnesc sub acelasi acoperis pentru o vacanta. Jucam un joc special. Gatas obisnuia sa fie copt cu o moneda. Oamenii spun ca cel care va gasi moneda în bucata lui de gata va fi cel mai norocos pe parcursul anului. Usa este întotdeauna deschisa pentru oaspeti si ne vizitam si membrii familiei pentru a face schimb de cadouri”, spune ea.
Casatorita într-o familie de protestanti, Ashkhen se bucura ca poate sarbatori Craciunul de doua ori – fiecare în felul sau unic. „Unele ritualuri sunt similare, dar îmi plac diferentele. Familia sotului meu merge la biserica pentru liturghie dimineata devreme, vine acasa sa ia un mic dejun consistent cu tocan? si appam, împarte vecinilor dulciuri, gustari si se bucura de biryani (fie curcan, fie carne de oaie) la prânz si seara. Socrul meu împodobeste casa cu un pom dragut de Craciun. Acasa, in Armenia decoram bradul cu bomboane, papusi din tesatura lucrate manual si fructe precum rodii, mere si pere. Pentru mine, totul este sa îmbratisez ambele culturi si am învatat multe”, spune ea.
Dintre toate amintirile, ritualul tatalui ei care ascundea cadourile sub perna a ramas cu ea înca din copilarie. „În copilarie, ni se spune ca Dzmer Papik (bunicutul de iarna, cum se numeste Mos Craciun) vine în vizita la copii pe 31 decembrie, împreuna cu nepoata sa, Dzyunanushik (fata de zapada). Mos Craciun ne viziteazaa de Revelion si nu de Craciun. Acest basm va ramâne cu mine pentru totdeauna”, spune Ashkhen.
De-a lungul anilor, în ciuda numarului în scadere a comunitatii armene care continua sa migreze în si în afara orasului, familii precum cea a lui Ashkhen încearca sa sustina mostenirea si traditia armeana. „Nu pierdem nicio ocazie de a ne întâlni cu colegii de la biserica. De obicei, ne adunam în zilele memoriale, în Ajunul Craciunului si în ziua genocidului armean. De asemenea, îmi vizitez prietenii ori de câte ori timpul îmi permite. Fiul meu, generatia urmatoare, respecta obiceiurile pe care le avem si ia parte activ la toate sarbatorile. El este interesat sa afle despre cultura noastra. Este promitator pentru moment”, spune Ashkhen plina de speranta.
Asteptam cu nerabdare sa vedem mai multi armeni în oras aducând cota lor de diversitate si istorie pentru posteritate.
Sursa: newindianexpress.com
