ZIUA 14. COMILLAS – EL PERAL

Ziua incepe usor, cu o plimbare un pic cam dureroasa pe asfalt, din nou. Gleznele sunt umflate de la atatia kilometri si din pacate nu putem evita asfaltul decat pe mici portiuni, de pana la 2 kilometri…
Prima alegere o avem cand Camino paraseste CA-131, adica un drum asfaltat, ca sa o ia in sus pe niste dealuri pe unde ar trebui sa vedem niste biserici. Cum nu avem chef de religie azi, noi alegem vederea frumoasa si facem dreapta pe plaja. Drumul pe plaja e lung, aproape 6 kilometri, intrerupt de o portiune de deal care separa distanta in doua.
Dupa 10 kilometri de mers in soare ne gasim in San Vicente de Barquera, localitate in care facem un meritat popas sa bem o cafea si sa mancam niste sardine.
Consiliul familial hotaraste ca e prea greu sa mergem dupa Camino de pedestri si sa urmam Camino de biciclisti. Prin urmare mergem prin soare inca 10 kilometri si ajungem la capatul etapei, la Unquera, ultimul oras din Cantabria. Bem un suc rece la granita si decidem sa mergem mai departe pana la Colombres, unde este un albergue si putem sa ramanem.
In Colombres aflam ca albergue este unul privat si toate cele 120 de locuri au fost ocupate de niste scolari in tabara. Albergue municipal se deschide la ora 23.00 pentru ca pana atunci se joaca fotbal in „dormitor”.
Prin urmare, deja cu gleznele umflate dupa 15 km de mers pe asfalt, cu fiecare pas o mica durere, ne oprim pe marginea N-634, la o pensiune de tiristi, 15 euro de caciula patul si apa calda si putem sa ne spalam si hainele. Vizavi e o terasa la care am mancat cea mai buna carne de vita cu gorgonzola din viata mea. Ieftin si super bun. Mai mult, mancarea lor traditionala este Fabada asturiana, adica fasole cu trei tipuri de carnati si sunca…
Ultreia!

Pentru detalii si un planning intrati aici.

 Material transmis de “Junioru”