Ziua de 30 iulie nu s-a aratat prea favorabila de la bun inceput. Dupa ce am trecut cu ferry fiordul Kotor apar la orizont si picaturile de ploaie. Dupa cativa kilometri trecem in Bosnia Hertegovina, care a beneficiat de litoral in urma dezmembrarii Iugoslaviei. Litoralul ei tine 20km. Intram in Dubrovnik pentru doua ore. Urmele ploii se vad. Dubrovnikul este arhicunoscut. Toata lumea se uita la cetate, la Sf. Vlaho, la Turnul cu ceas, etc. Vechea Raguza nu poate sa-si arate frumusetile in doua ore. Aici trebuie sa stai cel putin doua zile. Ca sa nu va para rau ascultati aici Imnul Sf. Vlaho. Ghinionul a facut ca in ultima jumatate de ora sa cada peste noi o ploaie torentiala. A fost nevoie ca domnii conducatori auto sa porneasca incalzirea ca sa ne uscam si sa ne revenim.
Hai la drum spre Trogir. Am facut o scurta pauza si am alergat pe mica insulita. Nu s-a putut vedea mare lucru.
Ghida dispune consultari si se ia decizia sa se mearga in aceaste seara sau noapte la Split. Aici am avut un ghid deosebit de bine pregatit, dar rabdarea si oboseala turistilor si-a spus cuvantul si explicatiile sale au fost scurtate. Pentru Split este nevoie de o zi ca sa vizitezi pe indelete obiectivele sale.
Pe formula consacrata de prezentatorii TV, adica, „pe repede inainte” ajungem la Sinj pentru odihna binemeritata.
