Am primit pe net o interesanta descriere a unei mese de Craciun din 1937. Pacat ca am primit-o in a treia zi de Sf. Stefan si nu am putut sa ma inspir pentru acest Craciun. Pana la urma se poate adapta si pentru alte situatii. Va redau “”documentatia” pentru voioasa aplicare. Sper sa gasiti toate bunatatile si sa aveti gologani pe masura. Intr-un vechi „carnet de bal” lista pentru masa de Craciun, anul 1937, lista facuta de dom’ Pascale, negustor si meserias cinstit si stimat din Obor si de doamna sa Uta, bacanita cu marfa buna si ieftina dar si proprietara a multor terenuri din jur, aflate pe foaia de zestre – de pe Masina de Paine, numarul 52, langa Fabrica de sifoane, la bariera Oborului. Pe la ora 13, in ziua de Craciun, se strangeau musafirii: d’alde Malaxa, Asan si Predoleanu, boierii Serbanescu, Florescu si Stefanescu, generalul Petroff, avocatul Petrovicescu, etc. Întai se servea domnilor care se asezau la masa uriasa de 24 de persoane, cu farfurii de portelan de Bavaria cu doua spade, albastre încrucisate, si tacîmuri de argint sterling englezesti, se serveau alune sarate si tuica de Valeni. Doamnele se învârteau pe la bucatarii, „îsi pudrau nasul” iar copiii deschideau cadourile aflate sub Pomul de Craciun. Apoi doamnele, vesele si foarte bine dispuse cu mastica de Chios – începeau sa umple masa. Oua umplute, cu o pasta al carui secret s-a pierdut, dar cred ca era pe baza de ficat de pasare, unele poate si cu ansoa, decorate cu frunzulite de patrunjel sau muraturi, rosii umplute cu brânza de vaci de la olteni, mezeluri, neaparat salam de Sibiu, ghiudem, babic, kaizer, trei-patru feluri de brânzeturi, cascavaluri, Camembert. Totul asezat pe platori mari de alpaca argintata ! Masline naturale marinate, nu din cele negre. Se aduceau sticlele de tuica, neaparat de Valeni si Pitesti. Apoi venea marea salata de beuf, facuta din maioneza pregatita în casa cu oua de la Sarulesti si cu un ulei special adus din Albania, nu, nu ulei de masline, altceva, dar nu se mai stie calitatea în ziua de astazi ! Cu o cruce mare, rosie, din muraturi rosii, gogosari, peste maioneza stralucitoare. Pâine alba si neagra, de pe Lizeanu. Erau la rând, tremurând de nerabdare, piftia de porc si de curcan cu muraturi si felii de ou în aspic. Apoi se facea o mica pauza, domnii vorbeau de afaceri, politica si curse de cai, iar doamnele despre moda, copii si actori. Iarasi doamnele se ridicau de la masa, evacuau farfuriile si platourile folosite, ca sa apara cu alte bunatati: icre si pescarie. Icre de Manciuria si Beluga (negre) si autohtonele icre de stiuca. Cu lamâi frumos taiate, în spirale si la icrele negre se mai adauga unt de Sinaia si galbenus tare de ou. Pâine prajita, de la cuptorul de pe Zece Mese. Apoi urmau salau cu maioneza în sos alb de lamâie si somn la gratar. Se servea un vin alb sec, Feteasca. Se mai facea o pauza, barbatii jucau table sau stos, iar doamnele îsi scoteau pantofii înalti ca sa încalte papuci de blana, de la Brasov. La un moment dat gazda întreba: „Mai baieti, dar voua nu va este foame?” Semn pentru aducerea celor trei sute treizeci si trei de sarmale,cu mamaliguta facuta cu lapte din malai de moara de piatra si smântâna tot de la olteni. La sarmale mai apareau pe masa si doua-trei feluri de mustar, hrean si alte mirodenii de dres gustul, dupa pofta. Cine voia putea lua, înaintea sarmalelor, o ciorbica de perisoare sau o supa de pui ! Apoi fara întrerupere, apareau fripturile de porc, curcan si vânat, cartofii prajiti pai-frantuzeste, muraturile de multe feluri, gogonele, castraveti, gogosari. Apoi mici bucatele de cârnat, ficat, rinichi, sorici, lebar, caltabos, mititei, POMANA PORCULUI ! Doua feluri de vin rosu sec, Babeasca si Pietroasele. Pentru copii se facea un meniu separat, cu piure si snitel vienez ! Cine voia, comanda o cafea, facuta neaparat din cafea braziliana de la „Armeanul„. Doamnele preferau o ciocolata calda cu frisca atunci batuta! Se mai sta si se mai discuta pret de la vreo ora, se puneau la cale logodne si încuscriri, calatorii si vacante. Undeva, în salonul mic, se auzea un PATEFON, iar domnii invitau doamnele la DANS ! Apoi începeau sa fie aduse fructele si dulciurile, toate odata, ca sa aleaga omul si sa se sature numai vazându-le ! Portocale, mandarine, banane, ananasi, mere, pere si un… pepene ! Urmau cozonacii, imensi, parfumati, plini de nuca, stafide si de cacao. Rahat nu se punea pe atunci ! Vinul se schimba cu dulcele Cotnari ! Fursecuri de multe feluri si marimi, prajituri facute numai în casa, cu gust fantastic, cum nu se mai fac, doua torturi, mereu doua. Un tort pentru Prunc si unul pentru Mama Lui, Fecioara Maria ! Apoi urma dansul, „konga” în toata casa, cadourile traznite pe care si le faceau unul altuia mesenii, jocuri de societate, glume, bancuri, pacaleli, „mima” etc. Oamenii chiar se distrau cât puteau si râdeau în hohote ! De Craciun nu se bea sampanie… doar de Revelion ! Pe la ora zece noaptea se aducea o a doua cafea (sictir caffe), semn ca musafirii trebuie sa se cam duca pe la casele lor. A doua zi, prin curier, dom’ Pascale si conita Uta primeau cartile de vizita ale mesenilor cu câte o scrisoare de multumire în care se arata cât de bine s-au simtit… Ce spuneti? Eu am ratat acum dar pe viitor stiu cum trebuie sa arate masa de Craciun.
