FESTIVALUL ENESCU SI MUNTELE

         Cu doua zile in urma am aflat ca prestigioasa revista montana „Hai pe munte” a apreciat pozitiv unul din articolele mele si i-a acordat premiul pentru „originalitate”. Cei care din diferite motive nu au accesat site-ul revistei(http://www.revista.haipemunte.org/subpages/arhiva.html) si nu au citit numarul 4, au posibilitatea sa citeasca aici articolul.                   

                            FESTIVALUL ENESCU SI MUNTELE

                                                Un pamflet adevarat

            Va veti intreba, desigur, ce lagatura exista intre o manifestare culturala si o drumetie pe munte. Intrebarea este legitima, dar in cele ce urmeaza veti vedea ca este o stransa legatura si anume gradul de civilizatie al combatantilor.

            Cei care ma cunosc stiu ca am doua mari pasiuni: muzica si muntele sau invers. Deci prezint lucrurile asa cum le stiu din interiorul fenomenului. Inainte de toate sa mentionez ca ultimul Festival Enescu editia a XIX-a a avut loc in toamna anului trecut. Sa o luam metodic.

            Deci toamna a avut loc festivalul, toamna fiind un anotimp prielnic drumetului. Uite o asemanare!

          Cine participa la un festival muzical de o asemenea anvergura, in primul rand melomanii, adica cei care indragesc muzica simfonica, apoi cei care considera ca da bine sa te afli in sala de concert (politicieni, ziaristi, oameni de cultura, etc. care de regula nu sunt prezenti in restul timpului in salile de concert) si cei care considera ca este un fenomen monden si vor sa se dea “rotunzi”.

            Cine sunt cei care merg in drumetii, sigur cei ce iubesc muntele si frumusetile sale, apoi, indivizi care nu au nici o legatura cu muntele, dar care considera ca e de bon ton daca ajungi cu telecabina ( sau chiar pe poteca ) pe un platou montan si sa tragic o betie la cabana si intr-o mai mica masura”personalitati”.

            Lume pestrita in ambele situatii. S-ar putea afirma ca nivelul cultural al celui care asculta muzica simfonica este mai ridicat, dar asta nu inseamna ca cei care merg pe munte nu au o pregatire intelectuala corespunzatoare.

            Un concert incepe la o anumita ora, ora care trebuie respectata stiind ca vei ramane in sala de concert 2-3 ore deci poti sa estimezi la ce ora se va sfarsi . Si pe munte iti pregatesti drumetia, iti propui sa intri  pe traseu la o anumita ora ca sa poti estima la ce ora te poti intoarce in siguranta la cabana, etc. Deci o alta asemanare!

            In fapt, ce se intampla? O serie de indivizi intarzie sa-si ocupe locurile in sala, desi pe scena festivalului erau prezenti dirijorul si membrii orchestrei. Pe munte unii pleaca cand da Domnul, ca de aceea exista Salvamontul sa ne scape din orice situatie.

            De la un concert se pleaca dupa ce au incetat aplauzele, dar la noi sunt persoane care “o intind” spre usile salii de concert in timp ce pe scena se mai afla dirijorul si orchestra care multumesc spectatorilor pentru aplauze. Si de pe munte se pleaca fara a multumi cabanierului pentru ospitalitate. Sunt asemanari? Eu zic ca sunt.

            Daca esti racit, poti sa mergi la un concert sau pe munte? Sigur ca poti. Este deosebit de placut ca sa ai participarea ta “componistica” si atunci in timpul muzicii poti sa o acompaniezi cu o tuse alergica sau nervoasa, sa-ti sufli nasul, etc. Pe munte, poti de asemenea sa tusesti, sa scuipi pe poteci, etc.

            Sugi o bomboana, bei dintr-o sticla si la concert si pe munte, apoi desigur, arunci deseurile pe jos.

            Soneriile celularelor suna pe munte ca si in timpul spectacolelor. O noua asemanare!

           Pleci cand vrei in timpul spectacolului…si pe munte la fel.

          Cum arata o sala de spectacol dupa terminarea unui concert? Plina de PET-uri, hartii, pungi. Pe munte ce gasesti? PET-uri, hartii, etc. Alta asemanare!

          Si as putea continua…

          Rezumand, ce am vrut sa spun prin aceste alegatii, degeaba se fac actiuni de ecologizare (mai bine zis curatenie) la “7 scari”, de exemplu, imediat vor aparea alte PET-uri, etc. Daca la Sala Palatului, la un festival de mare tinuta si renume international intalnim acelasi fenomen, situatia este fara iesire. Fiecare va face ce va dori, unii vor arunca gunoaie peste tot, altii, extrem de putini, printre care cred ca va numarati si dumneavoastra, cititorii mei, vor continua sa isi stranga gunoaiele proprii si uneori pe ale altora.

            Cred ca v-ati lamurit…nu este nicio deosebire intre Festivalul George Enescu si muntii patriei.

            Al dumneavoastra, veteranul 1 (www.veteranul1.ro)