Despre poluarea fonica – BOGDAN LAZAROVICI (inginer acustician): „Zgomotul produce boli. Chiar mortale!”
de IULIAN IGNAT , NUMARUL 1494 FORMULA AS
Bogdan Lazarovici este un inginer roman de origine armeana.
„Vai, mi-a sarit inima din piept!” spunem când ne sperie un zgomot brusc, un claxon, o sirena, o drujba. Pare doar o expresie, dar nu e departe de adevar. Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca poluarea fonica este responsabila, anual, de 12.000 de decese in Europa, de 48.000 de cazuri noi de cardiopatie ischemica, iar zeci de milioane de europeni traiesc in zona cu nivel de zgomot nociv. Sanatatea ne este subrezita de stresul si de tulburarile cronice de somn cauzate de zgomot. Când o rud? sau un prieten ce vine în vizit?? de la ?ar? nu spune ca ziua petrecut? în ora? „la z?p?cit de cap”, noi zâmbim condescendent, f?r?s? ?tim c? zgomotul constant ne afecteaz? în mod direct ?i pe noi. Mult mai pu?in discutat? în compara?ie cu poluarea atmosferic?, poluarea fonic? are un cuvânt greu de spus, în ceea ce prive?te calitatea vie?ii. De ce se întâmpl? a?a, afl?m de la un profesionist al acusticii urbane, Bogdan Lazarovici.
„Am lucrat în echipa care a ? î ntocmit primele h ? r ? eu de ? zgomot din ? ar ? ”
– Explica?i-ne specificul meserii de inginer acustician. Cum se desf??oar? munca în acest domeniu?
– Am studiat Ingineria Mediului, în cadrul Facult??ii de Energetic? a Politehnicii din Bucure?ti ?i acolo am participat la primele cursuri de acustic?. Un domeniu nou pentru mine, interesant, care ma atras. La mod? era atunci gestionarea de?eurilor, dar mi-am zis c? vreau o meserie curat? ?i, ca o ironie, prima m?sur?toare pe care am avut-o de f?cut a fost la o mare groap? de gunoi. Am f?cut parte din colectivul ce a lucrat la standardizarea m?sur?torilor fonice în România, adic? stabilirea detaliilor tehnice pe care s? le respect toate laboratoarele. În 2005 am lucrat în echipa ce a întocmit primele h?r?i de zgomot din ?ar?.Acum lucrez la un laborator de m?surare a nivelului sunetului. Suntem solicita?i, atât de poluator, cât ?i de cei polua?i fonic, ?i în cazul în care zgomotul este mai puternic decât cel legal, propunem m?suri de diminuare. Cei mai mul?i le accept?, pentru a intra în legalitate ?ia sc?pa de amenzile, de multe ori ustur?toare, undeva în jurul sumei de 50.000 de lei. În mare parte, este vorba de obiectiv industrial, ce produce un zgomot constant. ?antierele, chiar dac? sunt amplasate în ora?, sunt temporare ?i, în func?ie de stadiul lucr?rilor, produc un nivel diferit de zgomot. Desigur, ?i ele au ni?te limite ?i reguli de urmat.
„Problema cea mare e ? legat ? de arterele principale ”
– Ce înseamn? „H?r?ile de zgomot” pe care le-a?i pomenit?
– În 2007, România trebuia s? prezinte la Bruxelles h?r?ile de zgomot ale ora?elor cu peste 250.000 de locuitori. Prima realizare a fost „Harta de zgomot a Bucure?tiului”, la care am lucrat într-o echip? mixt?, cu speciali?ti de la mai multe institu?ii. Asta a însemnat m?sur?tori pe arterele de circula?ie principale ?i secundare, linii de tramvai, aeroporturi, g?ri. H?r?ile ne-au ar?tat c? tr?im în ora?e foarte zgomotoasa. Problema cea mare e legat? de arterele principale. Arhitectura comunista? a propus o extindere pe în?l?ime, iar toate blocurile au fost construite la margimea arterelor principale, acolo unde zgomotul traficului rutier este cel mai intens. Activitatea omului genereaz? zgomot, eo problem?? întâlnit? în toate marile ora?e din lume. Singurul mod în care sa mai diminuat din aceast? poluare a fost reducerea num?rului de ma?ini pe str?zi. M? a?tept ca ?i la Bucure?ti s? se întâmple asta într-o bun? zi, pentru c? alt? solu?ie nu v?d. Parisul, de pild?, a anun?at c? lucreaz? intens la reducerea nivelului de zgomot, c? a reu?it deja s? scad? num?rul oamenilor afecta?i ?ic? tigaie? în 2030 automobilele electrice vor fi preponderente.
„Prima m?sur?: îmbun?t??irea transportului public”
– Avem exemple pozitive în România, ora?e care au redus poluarea fonic??
– H?r?ile de zgomot se refac o dat? la cinci ani. Noi propunem modalit??i de reducere a zgomotului ?i prim?riile, în func?ie de buget ?i de disponibilitate, reac?ioneaz? sau nu. Tigaie? acum, am realizat peste 50 de planuri de ac?iune, aprobate de consiliile locale, unele puse în practic?, altele nu, unele cu rezultate spectaculoase, altele nu chiar. Depinde foarte mult de fiecare autoritate în parte s? le aplice. Prima m?sur? pe care o propunem este îmbun?t??irea transportului public. Autobuze, tramvaie care s? vin? la timp, s? fie curate, s? încurajeze oamenii s?-?i lase ma?inile acas?. În ora?e precum Bra?ov, Suceava, în care prim?riile au cump?rat autobuze electrice, nivelul de zgomot a sc?zut ?i cu zece decibeli. Foarte mult! Trebuie s?-i sco?i pe oameni din ma?inile lor ?is? le oferi o varianta? civilizat?. Clujul a trecut ?i el la flota de autobuze electrice, ?ia modificat calea de rulare a tramvaielor, a cump?rat tramvaie silen?ioase, iar h?r?ile actuale de zgomot arat? o clar? îmbun?t??ire a situa?iei. Sunt ?i alte m?suri simple pe care le pot lua prim?riile: nu colecta gunoiul noaptea, nu folosi suflante de frunze… A?a cum ?i oamenii pot lua m?suri de bun sim?: nu claxona, nu- ?i ambala motorul, nu urla, nu da muzica tare.
„Zgomotul de noapte ?i cel mai grav”
– S? discut?m despre suflante. Ce sens are ca într-un ora? deja poluat fonic, vacarmului s? i se adauge ?i puternicul zgomot al unor aparate care sufl? frunzele dintr-o parte în alta? Atât pe str?zi, cât ?i în parcuri, unde mergem pentru un strop de lini?te…
– Nu în?eleg rostul suflantelor, care sunt folosite intens în Bucure?ti. Fac mult zgomot ?i presupun costuri nejustificate. Multe ora?e din ?ar? au renun?at la ele. Pe cine deranjeaz? frunzele din parcuri? În parcuri trebuie s? fie lini?te, o spune ?i legea. Normativul C 125 din 2013 stabile?te standardele nivelului de zgomot, iar cel din parcuri este de 40 de decibeli, po?i vorbi în ?oapt?. Suflantele fac zgomot de peste 80 de decibeli.
– Cum percep oamenii cre?terea decibelilor?
– 60-65 de decibeli este nivelul la care auzim ceea ce vorbim între noi. Imediat ce zgomotul str?zii e mai mare, trebuie s? ridic?m vocea cu 5 decibeli fa?? de zgomotul ambiental. Dac? faci asta mai mult de zece minute, î?i for?ezi corzile vocale. Dac? vrei s? scapi de zgomotul din jur ?i î?i pui muzica? la c??ti, trebuie s? dai volumul mai tare ?i î?i faci r?u singur. Un zgomot constant ridic? nivelul stresului, cu toat? suita de boli asociat cu acesta. Dac? zgomotul de zi eo problem? serioas?, cel de noapte e ?i mai grav. Auzul nu se închide niciodat?, e singurul sim? mereu activ. A?iv?zut cum î?i mi?c? în timpul somnului pisicile urechile, reac?ioneaz? la cel mai mic sunet. Noi, oamenii, am ajunss? percepem zgomotul doar atunci când începe s? ne deranjeze, când ceva nu ne place. De pild?, în perioada martie – mai 2020, în lockdown, au fost restric?ii de circula?ie. Vedeai o singur? principal? la semafor la Pia?a Victoriei. Dup? ridicarea restric?iilor, a ap?rut un val de reclama?ii privind zgomotul. Or??enii ?i-au dat seama brusc c? zgomotul deranjeaz?, l-au con?tientizat, au descoperit cum e ca o mie de ma?ini s?-?i treac? pe sub fereastr?. Pentru c? experimentaser?, în acele dou? luni, ?i altceva: cum es? fie lini?te în ora?, cum es? tr?ie?ti f?r? vuietul constant venit de la strad?. În?eleseser? c? se poate ?ia?a ?ic? este foarte bine. în acele dou? luni, ?i altceva: cum es? fie lini?te în ora?, cum es? tr?ie?ti f?r? vuietul constant venit de la strad?. În?eleseser? c? se poate ?ia?a ?ic? este foarte bine. în acele dou? luni, ?i altceva: cum es? fie lini?te în ora?, cum es? tr?ie?ti f?r? vuietul constant venit de la strad?. În?eleseser? c? se poate ?ia?a ?ic? este foarte bine.
