Armenesti 8 decembrie 2022
1.
IN MEMORIAM. Evenimente petrecute in ziua de 8 decembrie.
Sarbatoare religioasa: Sfintii parinti egipteni ( Pavel, Paul, Macar, Evagri, Ioan Gbnets, Ioan cel Scurt, Niles, Arsen, Sisian, Daniel, Srapion, Makarios, Pimen)
S-a nascut la Pâncota (România) pe 8 decembrie 1842, Gergely Csiky , dramaturg maghiar, traducator literar , secretar secund al Societatii Kisfaludy , membru corespondent al Academiei Maghiare de Stiinte . Mama sa Verzár (initial Stefanian) Helena era armeanca.Teatrul Csiky Gergely din Kaposvár , Teatrul Maghiar de Stat Csiky Gergely din Timisoara si Liceul Csiky Gergely din Arad îi poarta numele. A decedat pe 19 noiembrie 1891 la Budapesta.
A murit in 1496 la Bursa, Amirdovlat Amasiatsi, medic, naturalist, cronicar. Vorbea fluent armeana, greaca, latina, persana, turca si araba. S-a nascut in jurul anului 1420.
S-a nascut pe 4 martie 1904 la Ganja, Abram Alikhanov (nascut Alikhanian), fizician de renume, academician. A fost unul dintre cei mai mari fizicieni ai Uniunii Sovietice. A murit la Moscova la 8 decembrie 1970.
A decedat pe 8 decembrie 1959 la Vagharshapat, Bodurian Magardici (Mkrtich) , encicloped armean, armeolog, publicist, scriitor. S-a nascut pe 7 aprilie 1881 la Partizak. În anii 1929-1959 a fost conducatorul spiritual al maghiarilor-armeni din orasul Frumoasa din Transilvania, unde a înfiintat o tipografie si s-a angajat în activitati editoriale si pedagogice. La Bucuresti, Potourian a publicat „Masis” (1920-1922), „Vocea Coloniei” (1923, numai numarul 5), „Navasard” (1923-1924, cu H. Siruni si H. Atanasian), „Paros” ( 1924). , Cu V. V. Mesudjian), în acelasi an (1924) Revista literara „Ditsavan”, „Yerkir” (1925-1929), „Hay Mamul” (1934-1942, cu H. Atanasyan) periodice, calendare („Colonial Anuarul armean”). 1939-1941, „Calendarul româno-armean”, 1935, cu H. Atanasyan). Suferintele poporului armean sunt reflectate în romanele lui Potourian „Pagina neagra” (1910), „Sperante Armenakin” (1923) si „Kamir Lusin” (1927). În 1959 s-a mutat în Armenia.
S-a nascut pe 8 decembrie 1867 la Bratulesti (Strunga, Iasi) Iacob Zadik, general. A comandat fortele române care au intrat în Bucovina dupa unirea acestei provincii cu România, la sfârsitul anului 1918. A decedat pe 8 aprilie 1970 la Bucuresti.
Amanunte pe: hy.wikipedia.org
2.
La Festivalul Enescu de anul viitor va fi prezent si basul armean Vazgen Ghazaryan. Actualmente este angajat în mai multe spectacole la Badisches Staatstheater Karlsruhe. Sa-l ascultam în Don Carlos/Verdi, varianta franceza-Elle ne m’aime pas. https://youtu.be/40RZ0n5jRFo
3.
Drumetii în Artsakh cu Armenian Geographic
4.
Acest nou traseu dezvaluie minunile Armeniei, o tara aflata la rascrucea lumii
https://www.nationalgeographic.com/travel/article/armenia-trail-ancient-churches-hiking
5.
Aflu cu tristete ca la sfârsitul lunii octombrie medicul Dikran Toraman, în vârsta de 90 de ani, si sora sa farmacist, Ardem Toraman, în vârsta de 86 de ani, au încetat din viata. Erau ultimii cetateni de origine armeana care locuiau în nordul provinciei Ordu, Soarta a facut ca acestia sa fie înmormântati unul lânga altul în cimitirul turc Çakalç?kmaz din Ordu. Sa remarcam faptul ca în oras nu se mai afla niciun duhovnic crestin. Totusi, Patriarhul armean al Turciei a avut o rugaciune pentru ei la Biserica Surp Vartanats din Feriköy pe 30 octombrie.
Dikran Toraman s-a nascut în 1932 ca primul copil al fierarului M?g?rdiç Toraman, iar Ardem Toraman în 1936.
Dikran Toraman a absolvit Facultatea de Medicina a Universitatii din Istanbul, iar sora sa Ardem a absolvit Facultatea de Farmacie a Universitatii din Istanbul.
Cei doi au parasit Ordu pentru prima data la universitate si s-au întors imediat dupa absolvire. Farmacia lui Ardem Toraman era una dintre cele cinci farmacii din oras la acea vreme. Dikran Toraman a început sa lucreze la Spitalul de Stat Ordu. Dikran Toraman a lucrat ca medic la Orduspor, clubul de fotbal al orasului, timp de 25 de ani fara nicio taxa.
Cei doi, Digran si Ardem, aveau o regula „nu se iau bani de la saraci”.
Conform înregistrarilor populatiei din epoca otomana, peste 12.000 de armeni traiau în Ordu.
Dumnezeu sa-I odihneasca!
Sursa: hurriyetdailynews.com
