Armenesti 26 august 2024.
“DATE MEMORABILE DIN ISTORIA ARMENILOR” – 25 august
S-a nascut pe 25 august 1902 la Haftvan, Murad Kostanyan , actor de teatru si cinema armean. A decedat pe 3 ianuarie 1989 la Erevan.
A decedat la 25 august 2006 la Erevan, Silva (Sirvard) Kaputikyan , scriitoare, poeta, prozatoare, publicista, personalitate publica armeana.Familia sa a emigrat din Van.Casa în care locuia a fost deschisa drept Casa-Muzeu Silva Kaputikyan . În testamentul ei, Silva Kaputikyan a cerut ca dormitorul si camera de zi sa fie lasate la fel, fara a adauga sau scadea nimic. Poeta a asezat exponatele si a asigurat explicatiile. Balconul de 13 metri lungime a fost transformat într-o sala de expozitie, unde este acum expusa o parte din bogata arhiva a lui Kaputikyan. Muzeul este situat în centrul orasului Erevan, pe strada Silva Kaputikyan (începând de la intersectia Baghramyan-Demirchyan), cladirea 1, intrarea a 2-a, etajul 4, ap. 26. S- a nascut in 1919 la 20 ianuarie la Erevan.
S-a nascut pe 25 august 1929 la Istanbul Hrant-Parsegh Ugurlyan,arhitect,filatelist, membru activ al “romanahailor newyorkezi”. Familia s-a stabilit la Bucuresti în anul 1934. În decembrie 1949 se reîntoarce în Turcia, iar în anul 1972 emigreaza în SUA si se stabileste la New York.Moare la New Jersey pe 29 aprilie 2004.
FOTO: Murad Kostanyan; Silva Kaputikyan.
Poza; ??????_?????????.jpg
Poza; 531.jpg/ Silva Kaputikyan (Portret pe o stampila a Armeniei, 2019
…………………
“DATE MEMORABILE DIN ISTORIA ARMENILOR” – 26 august
Pe 26 august 1892 a murit la Nor Hacihevan Raphael Patkanyan (Gamar Katipa), scriitor si intelectual armean. S-a nascut pe 8/20 noiembrie 1830 la Nor Hacihevan.
Pe 26 august 1915 la Cankiri a fost ucis de criminalii turci, Ruben Sevak (Chilinkirian) , poet, romancier, doctor armean, capitan în armata otomana . A fost arestat la 24 aprilie 1915 împreuna cu alti 245 de intelectuali .S-a nascut pe 15 februarie 1885 la Silivri (Istanbul).
Pe 26 august 1945 la Beverly Hills/Los Angeles a murit Franz Werfel , scriitor si umanist austriac , autorul celebrului roman „ Patruzeci de zile ale muntelui Musa ”.S-a nascut pe 10 septembrie 1890 la Praga.
A decedat pe 26 august 1938 la Cracovia, Teodor Axentowicz, pictor, desenator si grafician. Ca artist, Axentowicz a fost renumit pentru portretele, scenele si peisajele
cu hutulii din Transilvania. În anul 1895 se muta la Cracovia unde a îndeplinit functia de profesor la Academia de Arte Frumoase. S-a nascut pe 13 mai 1859 la Brasov.
S-a nascut pe 3 octombrie 1792 la Varsovia,Józef Dionizy Minasowicz , avocat, functionar, poet, traducator al lui Schiller în poloneza. Era fiul negustorului August (dupa alte surse: Augustyn ) Minasowicz, de origine armeana (numele în armeana este Minasjan), proprietar al unui magazin de mirodenii din Varsovia . Era frate cu pictorul Jan Klemens Minasowicz. A decedat la 26 august 1849 la Varsovia.
FOTO: Raphael Patkanyan; Ruben Sevak; Franz Werfel; Teodor Axentowicz; Józef Dionizy Minasowicz.
FOTO; Kamarkatiba (2).jpg
Poza; ruben sevak.jpg / ArmenianStamps-513.jpg
Foto; Werfel (1).jpg
FOTO: Teodor Axentowicz Autoportret1.jpg
FOTO: 224px-Józef_Dionizy_Minasowicz.jpg
…………………………………………………
Biserica Armeano-Catolica a sarbatorit 100 de ani de prezenta în Argentina
DOM 18/08 – MISA PQUIA NTRA SRA DE NAREK – ASUNCIÓN – FIESTA PATRONAL – 100° AÑOS COMUNIDAD ARMENIA
https://www.youtube.com/live/wYrB7x-b7OY?si=hYOXsQRwLU-Ze-3b
……………………….
Armenia primeste cea mai înalta statuie a lui Hristos din lume
Armenia este pe cale sa aiba cea mai înalta statuie a lui Hristos din lume. Stând la o înaltime impresionanta de 33 de metri, care atinge 99 de metri atunci când este combinata cu piedestalul sau, statuia este partial finalizata.
Sectiunile ramase vor fi transportate cu elicopterul la destinatie pe vârful Muntelui Hatis, situat la 25 de kilometri de Erevan, unde va fi asamblat minunatul monument.
https://greekcitytimes.com/2024/08/21/armenia-to-welcome-worlds-tallest-statue-of-christ/
foto;pngK00Gp19h08 / 1000126023.webp
……………………….
Sculptura lui Charles Aznavour va fi inaugurata în inima capitalei Armeniei pe 22 mai 2025
Statuia „ La Bohème ” a câstigat concursul pentru monumentul dedicat celebrarii lui Charles Aznavour din Erevan.
Lucrarea lui Davit Minasyan trece deja de la faza de model miniatural la sculptura mare. Inaugurarea monumentului este programata pentru 22 mai 2025.
https://www.armenews.com/spip.php?page=article&id_article=118723
arton118723.jpg
………………………
ok
Sarbatoarea Fecioarei Maria a fost celebrata,ieri, cu o saptamâna de întârziere la Sumela.
Foto; sumela 2024 (1).jpg
…………………..
„Cetatea lui David din Zovasar”. Khajak Sirekanyan
Cercetatorul de materiale istorice Khajak Sirekanyan a publicat fotografii si a scris pe pagina sa de Facebook. „Cetatea lui David din Tsovasar
(De asemenea, fortareata Kalkhkik)
este situata în provincia Sasun din provincia Aghdznik din istoricul Mets Hayik, în apropierea confluentei râurilor Kus (Bozrkan) si Kapas, pe vârful dealului aparazhot la poalele sudice ale Tsovasar.
Zidurile de fortificatie înalte de 20-25 m se întind în forma triunghiulara în jurul vârfului dealului.
Peretii sunt captusiti cu pietre rosii mari. Baza fortului este o stânca solida, în care golurile adânci serveau drept grajduri si depozite.
În timpul luptelor de eliberare împotriva cuceritorilor arabi, Sanasun a fost una dintre bazele militare importante si inexpugnabile ale Sassoons. În secolele XII-IV, cetatea a fost capturata si distrusa de cuceritorii tataro-mongoli.
https://m.mamul.am/am/news/301119/p1
………………………..
Pe scena Teatrului National Academic de Opera si Balet, care, are loc o mare premiera dedicata aniversarii a 155 de ani de la nasterea fondatorului scolii nationale armenesti de muzica Komitas (Soghomon Soghomonian).
Pe 26, 27 septembrie, Teatrul National Academic de Opera si Balet va prezenta BALETUL „ANTUNI”.
Compozitor: Edgar Hovhannisyan, director muzical si dirijor: Karen Durgaryan, coregraf de scena: Maxim Martirosyan, maestru de balet restaurator: Susanna Martirosyan, scenograf: Minas Avetisyan, artist de restaurare: Narek Avetisyan.
https://m.mamul.am/am/news/301185/p1
foto; knerkayacvi-antuni-balety-nvir-n301185-1.jpg
………………………
Au început lucrarile de reparatie si restaurare a bisericii, clopotnitei si mausoleului complexului manastiresc Sfântul Karapet din Mosaghbyur. Podeaua Bisericii Surb Astsvatsatsin a avut un strat de calcar, care acum a fost îndepartat si va fi pusa o noua podea dupa ce se vor fixa fundatiile.
Pietrele deteriorate ale ferestrelor depozitului de la primul etaj au fost înlocuite cu pietre noi. Alimentarea cu apa este inclusa si în proiectul de reabilitare.
Potrivit calculelor preliminare, lucrarile vor dura pâna în 2025. sfârsitul anului
Complexul este restaurat cu fondurile binefacatorilor din Moshgbyurt.
Mai multe detalii: în videoclipul postului TV „Shogakat”.
Foto; verakangnvum-e-moshaghbyuri-su-n301188-1
https://m.mamul.am/am/news/301188/p1
……………………………….
Tânara si talentata patinatoare rusa Sofia Titova (15 ani), care acum concureaza sub culorile Armeniei, va participa la Marele Premiu al Poloniei pentru juniori care va avea loc la Gdansk în perioada 25-28 septembrie.
De mentionat ca decizia Sofiei Titova de a evolua sub culorile Armeniei a venit de la parintii ei care au vizitat Armenia si au fost impresionati de frumusetea tarii si de mostenirea ei culturala crestina.
Redactat:Gabriel-Antonie Lazarovici.Sursa:armenews.com
arton118803.jpg
https://www.armenews.com/spip.php?page=article&id_article=118803
………………………..
SEMNAL EDITORIAL
Cu câteva zile în urma am descoperit un alt „scriitor armean de origine româna”. Este vorba despre Stefan D.Gheorghe care , aflu acum, nu se afla la prima „abatere” are la activ alte trei carti. Domnia sa lanseaza un „roman” intitulat Regele zaharului.
Cartea a aparut, zilele trecute, la Editura Vatra Veche din Târgu Mures în conditii grafice de exceptie.
Evident personajul principal al cartii este poporul armean totul fiind centrat în jurul emblematicului rege al zaharului Harutiun Fringhian.Cititorul este familiarizat de la începutul cartii cu istoria Armeniei. Date istorice mai mult sau mai putin cunoscute abunda în cele peste 190 de pagini. Sunt emotionante paginile dedicate efectiv lui Harutiun Fringhian si de aici se poate aprecia de ce autorul a marcat cartea ca fiind un roman.Testamentul lui Harutiun Fringhian se citeste cu lacrimi amare. Ce lucruri cumplite a putut sa îndure acest mare filantrop de la semenii sai si cu câta delicatete a trecut la cele vesnice.Daca va cade în mâna aceasta carte sunt sigur ca o veti citi cu multa placere.
456460757_523284970225271_8178056140580929136_n / regele zaharului
CARTE GIGI
……………………………
