Atentie! Din cauza editorului de text uneori nu se pot scrie diacriticile si unele semne gramaticale. Revin si dupa corectura din pacate.
Armenesti – 20 ianuarie 2022.
1.Pro memoria. Evenimente petrecute in ziua de 20 ianuarie.
S- an?scut in 1919 la Erevan, Silva (Sirvard) Kaputikyan , scriitoare, poet?, prozatoare, publicist?, personalitate public? armean?.Familia sa a emigrat din Van. A decedat la 25 august 2006 la Erevan.
Casa în care locuia a fost deschis? drept Casa-Muzeu Silva Kaputikyan . În testamentul ei, Silva Kaputikyan a cerut ca dormitorul ?i camera de zi s? fie l?sate la fel, f?r? a ad?uga sau sc?dea nimic. Poeta aa?ezat exponatele si a asigurat explica?iile. Balconul de 13 metri lungime a fost transformat într-o sal? de expozi?ie, unde este acum expus? o parte din bogata arhiv? a lui Kaputikyan. Muzeul este situat în centrul ora?ului Erevan, pe strada Silva Kaputikyan (începând de la intersec?ia Baghramyan-Demirchyan), cl?direa 1, intrarea a 2-a, etajul 4, ap. 26.
In 1933 Teatrul National Academic de Opera si Balet National a fost deschis cu punerea in scena? a operei „Almast” a lui Alexander Spendiaryan. Putini armeni stiu ca pentru a putea fi construita cladirea teatrului a fost nevoie sa fie demolata capela Ghetsimani. Împreun? cu capela, cimitirul din jur cu pietre funerare din secolele XVII-XVIII a fost distrus. În 2007 un khachkar a fost instalat în cl?direa Teatrului Na?ional Academic de Oper? ?i Balet “ Alexander Spendiaryan” în memoria Capelei Ghetsimani.
In 1952 sa n?scut la Rostov pe Don, Irina Allegrova, o cunoscut? cânt?rea?? rusa de origine armeana. Tata lei era armean Alexander Grigoryevich Sarkisov-Allegrov (1915-1994) , care în tinere?e ?ia schimbat oficial numele adev?rat din Sarkisov în Allegrov .
Amannte pe: hy.wikipedia.org
2.Deschide grani?a ?i nume?te poarta „Hrant Dink Gate”
Acest articol este discursul lui Taner Akçam la evenimentul de comemorare Hrant Dink organizat de Platforma DurDe pe 15 ianuarie. A fost publicat anterior pe site-ul bianet.
Hrant Dink este Martin Luther King al Turciei. Hrant Dink, la fel ca Martin Luther King, a fost ucis pentru c? avea o filozofie care punea sub semnul întreb?rii întemeierea Republicii. A fost ucis pentru c? a cerut drepturi egale pentru cet??enie.
Din nou, 19 ianuarie ?i uciderea brutal? a lui Hrant Dink… Ne vom aminti de Hrant ?i vom vorbi despre Hrant. În primul rând, o observa?ie: Au trecut 15 ani, u?or de spus. Nicio persoan? care a fost ucis? în istoria Turciei nu a fost amintit? atât de mult timp, cu aceea?i înc?p??ânare ?i determinare. Aceasta este o premier?. Trebuie s? te gânde?ti la ce înseamn? asta. Aici, a? vrea s? scriu câte ceva despre sensul comemor?rilor care nu s-au încheiat ?i vor continua în ace?ti 15 ani.
Permite?i-mi s? spun ultimul lucru pe care îl voi spune de la început: Hrant Dink este fondatorul noii noastre Republici, dup? care tânjim. ?i atâta timp cât Hrant Dink nu este declarat fondatorul Republicii Turce, democra?ia ?i respectul pentru drepturile omului nu vor predomina în aceast? ?ar?.
Exist? o fraz? pe care o aud foarte des: „Am înfiin?at Republica, acum o vom încununa cu democra?ia”. Aceast? propozi?ie d? un sens foarte pozitiv întemeierii Republicii. Este problematic în acest sens. Pentru c? s?mân?a care l-a ucis pe Hrant Dink a fost sem?nat? cu filozofia fondatoare ?i principiile fondatoare ale acestei republici. Hrant Dink a fost ucis pentru c? a pus sub semnul întreb?rii principiile fondatoare ale acestei republici.
Dar, pe de alt? parte, aceast? propozi?ie este o propozi?ie corect?. Aceast? republic? ar trebui s? fie încununat? cu democra?ie, exist? posibilit??i pentru asta. ?i aceast? încununare este posibil? doar cu noii fondatori ?i f?când din filozofiile acestor ctitori filosofia fondatoare a acestei Republici. Hrant Dink este cel mai important fondator al acestei noi Republici care va fi încununat? cu democra?ie. Desigur, exist? ?i al?i fondatori. Tahir Elçi ?i Seyit R?za sunt alte dou? nume cunoscute. Mai sunt ?i altele, dar aceasta este o problem? separat?.
Dac? Hrant Dink nu este declarat fondatorul Republicii, aceast? Republic? nu poate fi încununat? cu democra?ie. Fondarea lui Hrant Dink înseamn? a pune sub semnul întreb?rii ?i a corecta gre?elile principiilor fondatoare ale primei republici.
Deci, pot rezuma cele dou? teze ale sale principale dup? cum urmeaz?:
1) Fondarea Republicii are erori structurale, iar uciderea lui Hrant Dink este produsul acestor erori structurale ale întemeierii Republicii.
2) Aceste erori structurale pot fi eliminate doar dac? Hrant Dink este declarat fondatorul noii republici. Fondarea sa simbolizeaz? corectarea erorilor structurale.
În primul rând, o idee suplimentar? iluminatoare asupra primei teze: întrebarea este; Cum s? eradica?i rasismul în Statele Unite; Cum s? înfiin?ezi o societate mai egalitar? ?i mai just?? R?spunsul mi?c?rii americane pentru drepturile civile este urm?torul: rasismul este gre?eala fondatoare a Americii. În timp ce r?zboiul de independen?? a fost purtat împotriva britanicilor, s-a f?cut un compromis cu proprietarii de sclavi ?i comer?ul cu sclavi a fost recunoscut ca drept constitu?ional. Deja, o parte semnificativ? a liderilor luptei pentru independen?? erau proprietari de sclavi. Prin urmare, sclavia a devenit un principiu important al constitu?iei americane, iar rasismul a fost un element structural al întemeierii Americii. A defini ?i în?elege America doar cu fondatorii ei ini?iali înseamn? a sus?ine continuarea acestui rasism structural.
Istoria american? este istoria luptei pentru drepturi egale de cet??enie împotriva rasismului ?i numai ca urmare a acestor lupte, America a reu?it s? devin? o ?ar? în care egalitatea legal? este recunoscut?. Nu po?i învinge rasismul în America dac? nu-i socoti pe cei care au luptat ?i ?i-au pierdut via?a pentru aceast? lupt? drept p?rin?i fondatori ai Americii. De exemplu, Martin Luther King, care a murit în lupta pentru drepturile civile, este noul tat? fondator al Americii. Martin Luther King este o critic? a Americii bazat? pe rasism ?i simbolizeaz? încoronarea acesteia cu democra?ia.
Dink ?i Martin Luther King
Hrant Dink este Martin Luther King al Turciei. Hrant Dink, la fel ca Martin Luther King, a fost ucis pentru c? avea o filozofie care punea sub semnul întreb?rii întemeierea Republicii. A fost ucis pentru c? a cerut drepturi egale pentru cet??enie. A?a c? permite?i-mi s? eviden?iez. Înfiin?area Republicii Turce con?ine grave erori structurale. A?a cum întemeierea Americii a interiorizat structural rasismul, Republica noastr? a interiorizat structural inegalitatea. Aceast? republic? a fost fondat? pe marginalizarea armenilor, grecilor, asirienilor ?i evreilor. A fost stabilit într-un mod care s? nu lase kurzilor de ales decât s? se supun? suveranit??ii turce. La fel ca rasismul american, nici cre?tinii, evreii, alevi?ii ?i nici kurzii nu sunt considera?i cet??eni cu drepturi depline în aceast? ?ar?. Turcul sunit este cel mai egal, ceilal?i urmeaz?. Inegalitatea este o problem? structural? a acestei Republici ?i dac? descrii ?i descrii aceast? Republic? doar cu cei care au fondat-o primii, vei ap?ra ?i perpetua inegalitatea structural? dac? te culci doar cu l?udarea lui Mustafa Kemal. Te vei multumi doar cu primii fondatori si iti vei dori o societate in care toti sa fie egali in ciuda diferentelor de religie, limba si cultura, acest lucru nu este posibil.
Hrant Dink a fost ucis pentru c? a spus c? sunt armean, vei accepta asta ca atare. A fost ucis pentru c? a spus c? nu este necesar s? fii turc pentru a fi un cet??ean egal. A fost ucis pentru c? a spus c? este posibil s? fie atât cet??eni armeni, cât ?i cet??eni egali. A?a cum Martin Luther King a fost ucis pentru c? a spus c? este posibil s? fii atât cet??eni negri, cât ?i egali… Cu alte cuvinte, Hrant a sus?inut c? to?i cei din Turcia, armenii, grecii, asirienii, evreii ?i kurzii, au drepturi de cet??enie egale ?i egale. a fost ucis pentru c? s-a ap?rat. A-l declara fondatorul Republicii este cea mai mare autocritic? care se face împotriva acestei crime.
Un ultim lucru pe care trebuie s?-l spun este: da, ?tiu, Turcia a revenit la set?rile sale de baz?. Procesul de democratizare din anii 2000 s-a încheiat cu o dezam?gire. La fel ca ?i în cazul genocidului armean, s-a f?cut o întoarcere la setarile din fabric? pentru crimele comise în istorie. Ini?iativele de recunoa?tere a drepturilor fundamentale ale kurzilor au fost complet închise. ?ara a c?zut într-un mare întuneric ?i este înc? acolo…
Dar s? nu uit?m, acestea s-au întâmplat ?i se întâmpl?, dar s-au câ?tigat multe. În opinia mea, Hrant Dink este o victorie spiritual?. Este un simbol c? anii tr?i?i nu au fost în zadar ?i c? ne-au r?mas multe în urm? pentru noua Republic?.
Pot spune cu u?urin?? c?, pân? în 2007, oamenii care spuneau: „Un mare masacru a avut loc în 1915, o na?iune a fost distrus?” erau urm?ri?i penal. Au fost organizate campanii împotriva acestor oameni, în special împotriva lui Hrant, ?i au fost amenin?a?i cu moartea. Au fost zeci de procese intentate împotriva acestor oameni. Acum nu mai pot face cu aceea?i agresivitate.
Preten?ia mea este aceasta: Hrant Dink este superioritate psihologic?, nu mai suntem în defensiv? pentru cei care gândesc ca el. Poate suna surprinz?tor, dar sus?in c? acum avem mâna de sus. Ceea ce este în defensiv? acum este negare. Ei fac ceea ce fac cu o psihologie defensiv?, aceast? diferen?? este important?. Ei fac ceea ce vor face, dar ?tiu foarte bine c? au fost învin?i.
Poate Hrant Dink se infiltreaz? foarte încet în capilarele acestei societ??i. Arunc? o privire în jurul t?u ?i vei vedea c? oameni noi pe care nu i-ai mai v?zut pân? acum vin s? vorbeasc? cu Hrant Dink. Desigur, exist? „?obolani care p?r?sesc nava”, dar sunt foarte pu?ini. Num?rul de oameni care doresc s?-l cunoasc? ?i s?-l în?eleag? pe Hrant Dink este în cre?tere, deoarece Hrant Dink reprezint? un nou venit care ne este dor. Reprezint? c? oamenii sunt cet??eni egali, indiferent de religie, limb? sau credin??. Reprezint? noua Republic? ?i încununarea ei cu democra?ia. Îi reprezint? pe cei care spun „Sunt un cet??ean egal indiferent de religia, limba sau cultura mea”, nu „Cât de fericit este cel care spune c? sunt turc”. Dac? nu-l declar?m fondator pe Hrant Dink, nu putem repara inegalitatea structural? a acestei Republici. Nu putem elimina inegalitatea care a fost construit? în temelia acestei Republici. Iar noi, declarându-l pe Hrant Dink fondatorul noii republici, vom remedia aceast? eroare structural?. Încoronarea republicii cu democra?ia este posibil? doar a?a.
Ultimul meu cuvânt este acesta: v? rog s? deschide?i grani?a dintre Turcia ?i Armenia acum ?i s? numi?i poarta de grani?? poarta Hrant Dink. Acesta va fi un mare pas spre eliminarea erorilor fondatoare ale Republicii.
3.De la 1 ianuarie 2022, serviciile de s?n?tate din Artsakh au devenit complet gratuite. În 2022, nu vor exista servicii medicale pl?tite dac? exist? o indica?ie medical?. Sunt servicii pe care pacientul le doreste, doar in acest caz se va plati. Pensiile ?i ajutoarele de stat au crescut în medie cu 20%.
4.Garo Paylan a încheiat discursul în parlamentul Turciei în limba armean?
Garo Paylan, membrul armean al parlamentului turc, s-a adresat miercuri legislativului cu ocazia celei de-a 15-a anivers?ri de la asasinarea proeminentului jurnalist armean de la Istanbul Hrant Dink.
În declara?iile sale, Paylan a subliniat c? asasinarea lui Dink nu este rezolvat? pân? în prezent din cauza „statului profund” turc.
El a remarcat c? Hrant Dink predica pacea, c? predicarea era influent? ?i, prin urmare, era problematic? pentru for?ele întunecate.
5.A aparut Jurnalul AYP-FM din 20.01.2022 prezentat de Harout Mardirossian . https://fb.watch/aE-fuzCJNf/
