Armenesti – 18 aprilie 2022

Atentie! Din cauza editorului de text uneori nu se pot scrie diacriticele si unele semne gramaticale. Revin si dupa corectura din pacate.

Armenesti – 18 aprilie 2022.

1.

PRO MEMORIA. Evenimente petrecute in ziua de 18 aprilie.

Începe Saptamâna Patimilor. Azi, Lunea Mare -Uscarea smochinului fara rod.

Hagop Djololian Siruni, ( H. Dj. Siruni ) s-a nascut pe 18 aprilie 1890 în orasul Adabazar (Imperiul Otoman).  A fost jurnalist, istoric, armenolog si orientalist, poet si traducator român de origine armeana. A decedat pe 7 aprilie 1973 la Bucuresti.

Serghei Alexander Khudyakov ( Armenak Artemi Khanperyants) s-a nascut la 7 ianuarie 1902 la Mets Tagher (Shushi) si a fost împuscat la 18 aprilie 1950 la Moscova. A fost reabilitat în 1956. A fost maresal de aviatie, comandant adjunct al Fortelor Aeriene ale Armatei Rosii si Sef de Stat Major.

S-a nascut pe 18 aprilie 1858 la Shamakh , Alexander Shirvanzade (Alexander Minas Movsisyan) celebru scriitor si dramaturg armean. A decedat pe 7 august 1935 la Kislovodsk.

Amanunte pe: hy.wikipedia.org

2.

Marta Axentowicz-Bohosiewicz ne-a oferit posibilitatea de a afla mai multe despre Catedrala Armeneasca din Lviv (fostul Lvov) situata azi în Ucraina. Suportul a fost polonika.pl

 

Lviv, Catedrala Armeneasca

Catedrala armeana este unul dintre cele mai valoroase monumente din Lviv – singurul oras din Europa în care trei arhiepiscopi catolici (latini, greci si armeni) au locuit înainte de al Doilea Razboi Mondial. Este un exemplu unic de stratificare a traditiilor si stilurilor de-a lungul a aproape 600 de ani.

Partea cea mai veche – bazilica cu cupola în cruce – a fost construita în a doua jumatate a secolului al XIV-lea pe plan cu cruce greaca, în stilul tipic arhitecturii religioase medievale din Armenia si Crimeea. Din secolul al XVI-lea templul a fost extins treptat. Aderarea armenilor din Lviv la unirea cu Sfântul Scaun la mijlocul secolului al XVII-lea si incendiile care au distrus catedrala de mai multe ori în secolele al XVII-lea si al XVIII-lea au avut ca rezultat o romanizare treptata a interiorului acesteia.

În secolul al XIX-lea, mica comunitate de armeni polonezi din Galitia de Est si Bucovina a fost aproape complet polonizata. Apoi au existat voci care au pus sub semnul întrebarii scopul mentinerii identitatii lor religioase pentru ei. Aceste tendinte s-au opus, printre altele, de pr. Józef Teodorowicz (1864-1938), ultimul arhiepiscop armean de Lviv. El a întreprins lucrarile de reconstructie a catedralei si a împrejurimilor ei imediate. Principala ipoteza a acestui proiect a fost restaurarea templului „spiritului armean”. Cele mai impresionante elemente ale reconstructiei interioare a catedralei au fost picturile murale de Jan Henryk Rosen si mozaicurile de Józef Mehoffer.

În picturile murale ale lui Rosen (realizate în 1925-1929), chipurile figurilor poarta trasaturile unor oameni importanti ai Bisericii de atunci sau ale preotilor si credinciosilor parohiei catedrale. În tabloul „Rastignirea” Sf. Toma d’Aquino are chipul Arhiepiscopului Teodorowicz, iar Sf. Matei din tabloul „Înfiintarea Sfântului Sacrament” – pr. Dionizy Kajetanowicz, pastorul de atunci al parohiei catedrala. Lucrarea „Înmormântarea Sf. Odilona ”(patrona sufletelor mortilor). Este o compozitie extrem de originala în care calugarii care poarta sicriul sunt însotiti de spiritele mortilor, conturate cu un contur alb.

Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial si lichidarea Arhiepiscopiei Lvivului de Rit Armenesc, catedrala a servit ca depozit muzeal. În anul 2000, templul a fost predat Bisericii Apostolice Armene (care nu a recunoscut suveranitatea Sfântului Scaun). Din 2006, în catedrala armeana au fost efectuate lucrari de restaurare pentru a-i reda splendoarea de odinioara. Ele sunt finantate de Ministerul Culturii si Patrimoniului National al Republicii Polone, iar din 2018 si de Institutul POLONIKA.

Materialul original pe:https://polonika.pl/abc-dziedzictwa/indeks-miejsc/katedra-ormianska?fbclid=IwAR26YIRL1m79Jw_MOaU_s0F5CLEl7t2FSpiD4fd76dUEzKYtzyAVumu0mkU

3.

Armenii au avut privilegiul de a asculta un compatriot talentat cântânt jazz.

Pianistul de jazz Rémi Panossian s-a nascut în 1983, la Montpellier, Franta, dintr-un tata armean si o mama franceza si a început sa cânte la pian la 7 ani. A studiat la Lycée Jean Monnet din Montpellier, precum si la Scoala de Jazz din Montpellier si Colegiul de Muzica din Toulouse, unde a primit un Certificat de Scoala Nationala de Muzica în Jazz si Muzica Improvizata. Panossian a predat pian jazz la Atelierul Enfants du Jazz si la Sesiunea Internationala de Trio din Cape Breton. În 2009 a fondat Trio-ul Rémi Panossian cu Maxime Delporte (contrabas) si Frederic Petitprez (tobe). În 2011, trio-ul si-a lansat primul album, „Add fiction” si au lansat înca sapte. Trio-ul a sustinut peste 500 de concerte în tari precum Franta, Japonia, Coreea de Sud, China, India, Taiwan, Canada, Norvegia, Brazilia, Germania, Venezuela,

Pe 27 februarie trecut, Trio-ul Rémi Panossian a sustinut un concert la Erevan, pentru prima data în Armenia. Entuziasmul publicului a fost de nedescris. Nu doar pentru a te bucura de un concert de jazz de înalta clasa, ci si pentru a descoperi un alt compatriot talentat… Ascultati si dumneavoastra pe Rémi Panossian live piano solo cover of Paint It Black written by the Rolling Stones at Jazz in Marciac Festival 2019.https://youtu.be/_gYpNLqv7JA

4.

Un alt articol redactat de F. Eram din Shushi despre Yeghishe Charents intitulat: “Detaliile exclusive ale lui Zapel Yesayan din procesul lui Yeghishe Charents” pe:

https://168.am/2022/04/17/1684827.html?fbclid=IwAR3QdY5Hg1q-jNTmXDk7qmdgcn6Eg-qlXXgDg30ySmyNhZcWTH9B4cO1yMQ

5.

Ministrul grec de externe Nikos Dendias a declarat necesitatea recunoasterii internationale în continuare a genocidului armean din Imperiul Otoman.

„Anul acesta, în Grecia, ne amintim de victimele genocidului armean. Gândurile noastre sunt la armenii care traiesc în patria noastra si în întreaga lume. Extinderea geografiei recunoasterii internationale a genocidului este o datorie a umanitatii”, a scris Dendias pe retelele de socializare. .

El a postat o fotografie cu sine facuta în octombrie 2020 în timpul unei vizite la Tsitsernakaberd din Erevan, unde ministrul a depus o coroana de flori la memorialul victimelor genocidului.

About veteranul1