Armenesti 15 august 2024.
“DATE MEMORABILE DIN ISTORIA ARMENILOR” – 15 august
S-a nascut pe 15 august 1924 la Kilyzhbakh (Artsakh),
Suren Kasparyan ,militar,erou al URSS. A decedat pe 3 ianuarie 1994 la Erevan.
S-a nascut la Moscova pe 15 august 1934,Georgy Aramovici Garanyan, saxofonist clasic si pop, compozitor si dirijor de origine armeana . Tatal lui Georgy Garanyan, Aram Georgievich Garanyan (Karayan) a fugit din Turcia în timpul genocidului armean . A murit pe 11 ianuarie 2010 la Krasnodar.
S-a nascut pe 15 august 1848 la Iasi,Gabriel Socor, medic,profesor. A efectuat primele cercetari în România asupra influentei muzicii în viata oamenilor si animalelor. A decedat pe 29 august 1928 la Iasi.
A murit la 45 de ani pe 15 august 1992 la Bucuresti, Anda Calugareanu, actrita si cantareata de mare talent. Mama ei Masa Tactachian era armeanca. S-a nascut pe 24 octombrie 1946 la Bucuresti.
Pe 15 august 1869 s-a nascut la Bucuresti, Mestugean Victor-Vartan, publicist, prozator si traducator de origine armeana
A decedat pe 10 februarie 1942 la Bucuresti.
A decedat pe 15 august 1975 la Constanta, Simion Casabalian , Profesor, economist , ghid de turism. Tatal, a fost sef de gara în Casaba. În anul 1920, familia emigreaza în România si se stabileste la Ploiesti. S-a nascut pe 4 decembrie 1914 la Casaba (Turcia).
S-a nascut pe 15 august 1922 la Arabkir (Turcia), Vahagn Davtyan , poet armean, traducator si dramaturg. A decedat pe 21 februarie 1996 la Erevan.
FOTO: Anda Calugareanu; Mestugean Victor-Vartan; Vahagn Davtyan.
Poza; victor vartan.jpg
Poza; Vahagn_Davtyan.JPG
………………………………
Ambasadorul Armeniei în Bahrain, Karen Grigoryan, si-a prezentat acreditarile regelui Hamad bin Isa Al Khalifa.
Foto; uuSQQO4GgdrhTsCRXTHC1npo5V8FJtjh4dOyCsRJ.webp
Publicat de Armenpress , original la https://armenpress.am/en/article/1197669?fbclid=IwY2xjawEqK4VleHRuA2FlbQIxMQABHc0XH4iSVNsXWgWLE6ImNTpQforiM8TMRQtscPiLC-kqSaGcpD4EqK4VleHRuA2FlbQIxMQABHc0XH4iSVNsXWgWLE6ImNTpQforiM8TMRQtscPiLC-kqSaGcpD4eqSaGcpD4eQ4emspY_MQ4EQ4EQS PcxpuA
…………………………………..
Familia franco-armeana Sarafyan a donat lui Mashtotsyan Matenadaran copia primei Biblii armeane tiparite (Amsterdam, 1666, Oskan din Erevan).
Biblia apartinea strabunicului familiei donatoare, preotul Hakob Boyajyan, care era preot militar în Aintap. Stramosii Sarafienilor, care au supravietuit Genocidului Armenesc, au transmis Biblia din generatie în generatie, iar relicva sacra a fost îngropata în Matenadaran.
1920 al orasului Aintap este pastrat în arhiva Matenadaranului. o fotografie a preotului Hakob, care a participat la aparare, tinând în mâna o sabie si o arma.
Foto; fransahay-yntaniqy-matenadaran-n300370-1.jpg
https://m.mamul.am/am/news/300370/p1
…………………………………………
Sunt foarte trist. Cele mai bune caise din lume nu au ajuns nici în acest an în România. O exista o Camera de comert armeano-româna?
Daca nu ajung la noi ajung la altii.Armenia a dat la export 33.300 de tone de caise, 12.000 de tone de mere, 2.500 de tone de piersici, 2.300 de tone de cirese, 1.700 de tone de prune, 10.000 de mii de tone de rosii, 6.300 de tone de ardei, 4.800 de tone de castraveti etc. 85,7% din fructele si legumele proaspete au mers în Rusia. Restul de 14,3% au fost exportate în Georgia, Kazahstan, Belarus, Ucraina, Emiratele Arabe Unite, Letonia, Polonia, Uzbekistan, Qatar, Germania si Turkmenistan.
Foto; arton118569.jpg
https://www.armenews.com/spip.php?page=article&id_article=118569
……………………
Azerbaidjanul a distrus satul Mokhrenes din regiunea Hadrut din Artsakh ocupat din toamna anului 2020. Majoritatea caselor din sat, scoala, gradinita si alte cladiri au fost distruse. În total, peste 40 de case si cladiri au fost distruse, iar Biserica Sf. Sargis din Mokhrenes a fost complet distrusa în octombrie 2022.
Genocidul cultural din Artsakh al Azerbaidjanului continua cu tacerea complice a comunitatii internationale.
arton118560.jpg
https://www.armenews.com/spip.php?page=article&id_article=118560
…………….
Crama din satul armean Areni a intrat în top zece din Europa. Renumita pentru vinul sau si peisajul frumos. Din cele doua hectare ale acestei podgorii, jumatate este plantata cu soiul endemic armean Areni. Podgoria are aproximativ 60 de ani.
Crama armeana din satul Areni a intrat în top zece din Europa. Renumit pentru vinul sau si peisajul frumos. Ce altceva i-a captivat pe turisti si de ce merg acolo, a aflat corespondentul MIR 24 Lilit Madunts.
Din cele doua hectare ale acestei podgorii, jumatate este plantata cu soiul endemic armean Areni. Semintele acestor fructe au fost gasite în timpul sapaturilor în pestera, a notat jurnalistul.
Soiul local este ideal pentru vinuri usoare. Nver Ghazaryan monitorizeaza personal procesul de maturare. În fiecare zi se plimba prin plantatie si gusta fructele de padure.
„În aceasta perioada, determinam dupa culoare ce calitate sunt strugurii nostri. Mai mult vin aici dimineata ca fructele sa nu fie calde si gust din ele pentru a întelege ce fel de vin va fi anul acesta. De asemenea, nu înghit niciodata o boaba ca sa nu ma satur si sa experimentez aromele”, a spus proprietarul podgoriei, Nver Ghazaryan.
Podgoria are aproximativ 60 de ani. Prima vita de vie a fost plantata de tatal lui Nwera. Acum el si sotia lui continua afacerea familiei.
„Primim trandafir si trei tipuri de vin rosu din soiul Areni. Din primavara alegem pamânt. Facem un plan. Discutam cât vin ar trebui sa obtinem dintr-un anumit teren”, a spus Narine Mkrtchyan, sotia lui Nver Ghazaryan.
Pregatirea fructelor de padure pentru cules este determinata de nivelul de zahar. Pentru a face acest lucru, ciorchinul este taiat si sucul este stors.
Pentru vinul de desert este suficient 22%. Recolta se face cu grija, manual. Urmeaza fermentatia. Procesul este complex. Pentru ca vinul sa poata fi pastrat timp îndelungat, i se adauga drojdie naturala. Sunt achizitionate din Franta.
„Am început activ sa lucram la podgorie în 2018. Apoi au aparut investitori care au investit în agroturism. Aici au venit primii oaspeti, apoi nici nu mi-am putut imagina ca crama noastra, aflata la trei kilometri de drumul principal, va atrage atât de mult atentia. Dar asta ma face fericit”, a remarcat Nver Ghazaryan.
Melis si fiul ei au venit nu doar pentru a încerca bautura semnatura, ci si pentru a învata din experienta. În patria lor, Estonia, se produc si vin.
„Avem multe mere, eu fac cidru din ele. Si este interesant sa asculti pe cineva care face acelasi lucru. Trebuie sa studiez. Îmi place vinul alb, foarte usor. Este placut sa bei un pahar seara”, a spus turistul din Estonia Melis Azlait.
Nver are planuri mari. Mariti suprafata plantatiei, cumparati noi soiuri de struguri si construiti o pensiune chiar pe santier.
foto; 479a481b3ba3a7c211002e4a46b023b314cd0a99_thumb.thumb.jpg
Sursa Panorama.am
…………………………
Animatia iranian-armeana a câstigat premiul la festivalul italian
14 august 2024 – 20:25
TEHERAN-
Scurtmetrajul de animatie iraniano-armean „The Song of Flying Leaves” a câstigat saptamâna trecuta premiul pentru cea mai buna animatie la Festivalul International de Film Ariano din Italia. Este primul film de animatie armeano-iranian, filmul de 12 minute fiind o coproductie a Hoorakhsh Studios din Iran si Hoshkee Film of Armenia, în regia lui Armine Anda. Filmul a câstigat pâna acum mai multe premii, printre care Golden Flame pentru cea mai buna animatie si premii pentru producatori la Festivalul International de Film pentru Copii Lantern & Light (Australia), premiu cu mentiune speciala la Festivalul international de scurtmetraje Corto Lovere (Italia), un premiu de la Festivalul International de Film de Scurtmetraj din Mexic (Mexic) si Premiul Caisa de Aur în competitia de scurtmetraje de la Festivalul International de Film Golden Apricot de la Erevan.
Regizat de Armine Anda, drama misterioasa este o calatorie catre un vis printr-o întâlnire între Suna, o fata de 12 ani care foloseste frunzele drept patura si un batrân care poseda cunostinte secrete. Este o reflectie asupra prieteniei dintre un tata si o fiica, un profesor si un elev, un adult si un copil, si calea care poate transforma imposibilul în posibil.
Fiind primul film de animatie armeano-iranian, filmul de 12 minute este o coproductie a Hoorakhsh Studios din Iran si Hoshkee Film of Armenia.
O productie din 2023, animatia a câstigat pâna acum mai multe premii, printre care Golden Flame pentru cea mai buna animatie si premii pentru producatori la Festivalul International de Film pentru Copii Lantern & Light (Australia), premiu cu mentiune speciala la Festivalul international de scurtmetraje Corto Lovere (Italia), un premiu de la Festivalul International de Film de Scurtmetraj din Mexic (Mexic) si Premiul Caisa de Aur în competitia de scurtmetraje de la Festivalul International de Film Golden Apricot de la Erevan.
Fondata în 2005 la Teheran, Hoorakhsh Studios ofera artistilor instrumentele de care au nevoie pentru a-si crea cele mai bune lucrari. Concentrându-se pe creativitate si inovatie în animatie, atrage tinere talente, parteneri si clienti din întreaga lume. Cu eforturi notabile de multi ani, a devenit principalul producator eficient, partener si finantator în domeniul animatiei cinematografice independente din Iran.
Foto; 5118029.jpg
SAB/
https://www.tehrantimes.com/news/502348/Iranian-Armenian-animation-wins-award-at-Italian-festival
……………………..
Azerbaidjanul a distrus statuia lui Ashot Ghulyan (Bekor).
Baku continua sa distruga monumentele din Artsakh care au fost construite în perioada independentei. Cel mai recent act de vandalism a avut loc la Stepanakert, în parcul care poarta numele lui Ashot Ghulyan. A fost distrus bustul lui Ashot Ghulyan, erou al Artsakh.
310-0__2024-08-13-12-37-14.jpg
https://geghard-saf.am/en/310/Azerbaijan-destroyed-Ashot-Ghulyan’s-(Bekor)-statue/
………………
O alta manifestare a cinismului azer: este prezentat „imnul” Erevanului
Încarcarile regimului Aliyev asupra teritoriului Republicii Armenia nu se opresc. Dupa ce teritoriile recunoscute international ale unei tari independente au fost declarate tinuturi istorice ale Azerbaidjanului, masina de propaganda de la Baku lucreaza activ si în domeniul culturii, inclusiv în domeniul muzicologiei. Acest lucru a fost raportat de la Geghard Scientific Analytical Foundation.
„Zilele trecute, a fost prezentat asa-numitul imn national al „Republicii Turce Irevan”, al carui continut se rezuma la „eliberarea din mâinile strainilor si întoarcerea” Erevanului.
Autorul imnului este Artistul Poporului din Azerbaidjan, compozitorul Javanshir Guliyev, care, conform propriilor sale formulari, este favoritul lui Ilham Aliyev si l-a sustinut în timpul ultimelor alegeri prezidentiale. Guliyev a primit ordinul de a crea „imnul” în 2021.
În acest caz, dorinta „marelui istoric” Aliyev de a cuceri înaltimi si de a-si imortaliza numele si în domeniul muzicologiei este evidenta.
Sa remarcam, de asemenea, ca cladirea Teatrului Academic de Stat de Opera si Balet din Azerbaidjan, unde a fost interpretata „lucrarea”, a fost proiectata de un arhitect de origine armeana Nikolay Bayev, iar la un moment dat cladirea a apartinut fratilor Mailyan.
Fundatia analitica stiintifica Geghard condamna politica Azerbaidjanului fata de Republica Armenia si considera inacceptabila crearea si difuzarea unui imn azer sau turc despre capitala unui stat recunoscut international. Înca o data, Baku spala creierul societatii azere si continua sa popularizeze sentimentele agresive anti-armene”, a spus Fundatia într-un comunicat.
Sursa Panorama.am
Publicat de Armenpress , original la https://armenpress.am/en/article/1197654?fbclid=IwY2xjawEqKsFleHRuA2FlbQIxMQABHVP9n04SzW8e5mHyKx8c5vCknOFV0B_oOAKI_OFV0B_oOAK_FleHRuA2FlbQIxMQABHVP9n04SzW8e5mHyKx8c5vCknOFV0B_oOAKUpKJzxT9Q02VgKJZQFQ0002 iGMQhfhPIEeWZ68tQ
O alta manifestare a cinismului azer: a fost prezentat „imnul” lui Erevan
Ambitiile regimului Aliyev fata de teritoriul Republicii Armenia sunt în continua crestere. Pe lânga declararea teritoriului unui stat independent recunoscut international drept tinuturi istorice ale Azerbaidjanului, Baku si-a extins eforturile de propaganda în sfera culturala, în special în domeniul muzicologiei.
Recent, a fost prezentat imnul national al asa-numitei „Republici Turce Irevan”, al carui continut este despre „eliberarea Erevanului din mâini straine si restituirea lui”.
Autorul imnului este artistul poporului azer, compozitorul Javanshir Guliyev, care, dupa cum noteaza el însusi, este favoritul lui Ilham Aliyev si l-a sustinut în ultimele alegeri prezidentiale. Guliyev primise ordinul de a scrie „imnul” înca din 2021. Aici, este evidenta aspiratia „marelui istoric” Aliyev de a cuceri culmi în domeniul muzicologiei.
De asemenea, trebuie mentionat ca cladirea Teatrului Academic de Opera si Balet de Stat din Azerbaidjan, unde s-a jucat „compozitia”, a fost proiectata de arhitectul armean Nikolai Bayev, iar cladirea a apartinut cândva fratilor Mayilyan.
Fundatia Stiintifico-Analitica „Geghard” condamna politica Azerbaidjanului fata de Republica Armenia si considera inacceptabila difuzarea unui imn azer sau turc despre capitala unui stat recunoscut international. Oficialul Baku „spala creierul” societatii azere si continua sa popularizeze sentimentele agresive, anti-armene.
O alta manifestare a cinismului azer: a fost prezentat „imnul” Erevanului
https://geghard-saf.am/en/314/O alta-manifestare-de-cinism-azerbaidjan:-Erevan-
……………………
Armenia va face un pas cheie pentru a-si consolida parteneriatul strategic cu cei doi mari aliati ai sai de pe continentul asiatic, Iran si India si a avea acces la portul maritim Chabahar. Pentru Armenia, participarea la Coridorul International de Transport Nord-Sud sau la rute alternative si a deveni operator în hub-ul logistic Chabahar din sud-estul tarii este cheia pentru a avea o iesire virtuala la mare si un acces mai rapid la pietele râvnite ale Asia de Sud-Est .
Ar fi, de asemenea, o ruta prin care marfurile din India si Iran ar ajunge mai repede în destinatiile europene , dupa ce trec prin Armenia, Georgia si de acolo prin Marea Neagra catre Bulgaria, România sau Grecia si, pe o alta ruta, catre tarile Eurasiatice . Uniunea Economica prin Rusia.
Portul Chabahar este un port maritim situat în sud-estul Iranului, în Golful Oman . Acesta este singurul port oceanic al Iranului si este format din doua porturi separate, numite Shahid Kalantari si Shahid Beheshti , fiecare dintre ele având cinci dane.
Foto; puerto-de-Chabahar (1).png
……………………