Armenesti 13 octombrie 2024.

Armenesti 13 octombrie 2024.

“DATE MEMORABILE DIN ISTORIA ARMENILOR” – 12 octombrie

Astazi sarbatorim, adoptata prin lege de catre Parlamentul României, Ziua limbii, alfabetului si culturii armene. Ziua de 12 octombrie, în calendarul Bisericii Armene, este sarbatoarea Sfintilor Traducatori, care îi omagiaza pe calugarul Mesrop Mastot, pe patriarhul Sahak Partev si pe ucenicii lor, care au tradus Biblia în limba armeana, în prima jumatate a secolului al V-lea.

S-a nascut la Budapesta la data de 12 octombrie 1927, Fogolyán Miklós Lukács, ultimul preot armean de rit catolic din România.  A decedat la Crespano del Grappa ( Italia) pe 7 aprilie 1999.

S-a nascut pe 12 octombrie 1928 la Solak (Armenia), Jivan Gasparyan , celebru interpret armean la duduk si compozitor.A decedat pe 6 iulie 2021 la Los Angeles.

La 12 (24) octombrie 1813, Rusia si Persia au semnat tratatul de pace de la Gulistan.

Prin Tratatul de Pace de la Gulistan, Persia pierde întinse teritorii în Caucaz în favoarea Rusiei. Razboiul ruso-iranian a durat între 1804-1813, Iranul recunoscând anexarea de catre Rusia a Georgiei, Azerbaidjanului de Nord si Daghestanului.

 

 

Din anul 2008 pe 12 octombrie, Armenia sarbatoreste Ziua Antifumat , cunoscuta si ca Ziua Nationala a Tutunului. Sa va reamintim ca Ziua Mondiala Fara Tutun este sarbatorita anual pe 31 mai.

FOTO: Jivan Gasparyan

foto; Mesrop_Mashtots_and_Vramshapuh_statue-2.jpg

Poza; Djivan_Gasparyan1.jpg

………………………..

Prin anticariate

Un mod de a procura carti ale scriitorilor armeni cu preturi modice este acela de a apela la anticariate.

Astfel,azi, gasim sau nu:

Constantin Eretescu – Vrajitoarea familiei si alte legende ale oraselor lumii de azi

Foto; constantin-eretescu-vrajitoarea-familiei-si-alte-legende-ale-oraselor-lumii-de-azi_91968.webp

…………………………….

Pentru Arsen

Un ascultator întreaba: Ce oameni se înmultesc fara a face sex?

Radio Erevan raspunde: Evident, pensionarii.

……………………………

Ce a însemnat faptul ca secole am fost sub tutela Imperiului Otoman

La Iasi pe 12 octombrie 1777 din ordinul sultanului, a fost asasinat Grigore al III-lea Ghica, domn al Moldovei (1764-1767; 1774-1777) si al Munteniei (1768-1769). Principala cauza a tragicului sau sfârsit a fost energicul protest înaintat Înaltei Porti cu ocazia cesiunii Bucovinei catre Austria (1775). Situatie  care este valabila si astazi.

……………………..

SI RADOR ÎSI AMINTESTE

12 octombrie 2024. „Ziua Limbii, Alfabetului si Culturii Armene”, marcata din 2019 (- 5 ani), la initiativa deputatilor Varujan Vosganian (ALDE) si Varujan Pambuccian (liderul grupului deputatilor minoritatilor nationale); în calendarul Bisericii Armene data de 12 octombrie este sarbatoarea Sfintilor Traducatori: calugarul Mesrop Mastot, patriarhul Sahak Partev si ucenicii lor care au tradus Biblia în limba armeana, în prima jumatate a secolului V, fiind considerati „primii creatori de cultura armeana care au scris în limba armeana”; Mesrop Mastot a creat alfabetul armean în anul 405.

P.S. Mai exista ALDE?

……………………

La 12 octombrie 1931 a fost inaugurata statuia lui Cristos Mântuitorul din Rio de Janeiro, Brazilia. La crearea ei si-a adus contributia si sculptorul român Gheorghe Leonida. Chipul lui Iisus a fost realizat de sculptorul român Gheorghe Leonida.

Foto; 12-10-IS-3.jpg/  12.10-IS-1-752×440.jpg

………………………….

A murit la vârsta de 71 de ani cântareata de jazz pop Zara Tonikyan. Din 1992, cântareata a trait si a lucrat în Belgia.

Sa ascultam/reascultam: Du Im Yergnes – Zara Tonikyan and Armenian State Musical Orchestra (Led by Konstantin Orbelian)

https://youtu.be/1WSbBVgOImU?si=RtRpZZwisPCKkZki

……………………..

ARMENI BUNI,ARMENI RAI

45 de vehicule pentru Fortele Armate ale Ucrainei: sprijinul armenilor în Ucraina întareste mobilitatea fortelor armate pe front

 

ARMENI BUNI,ARMENI RAI

Fundatia caritabila armeana „Armeria”, condusa de Armen Sargsyan, joaca un rol crucial în sprijinirea Ucrainei în timpul conflictului militar în curs. Unul dintre domeniile cheie ale activitatii fundatiei este furnizarea de vehicule în primele linii pentru misiuni de lupta, ceea ce îmbunatateste semnificativ mobilitatea si eficacitatea luptei fortelor ucrainene. În primele 10 luni ale acestui an, fundatia a livrat aproximativ 45 de vehicule în toate zonele de lupta.

photo-2024-10-11-16-27-26.jpg

Fundatia furnizeaza în mod activ diverse tipuri de vehicule, inclusiv SUV-uri, camioane si masini, care sunt utilizate pentru o gama larga de scopuri. Aceste vehicule sunt indispensabile pentru transportul ranitilor, livrarea de munitie si ajutor umanitar, efectuarea de misiuni de recunoastere si asigurarea mobilitatii unitatilor în timpul luptei active. În contextul razboiului, în special în zonele cu drumuri dificile si situatii în continua schimbare, vehiculele devin un instrument vital pentru a ajuta la îndeplinirea sarcinilor operationale cu eficienta maxima.

Contributia fundatiei „Armeria” la sprijinirea fortelor ucrainene prin aprovizionarea cu vehicule nu este doar asistenta; este un exemplu de solidaritate si sprijin fratern în cele mai grele vremuri. Fundatia continua sa lucreze la cresterea numarului de vehicule livrate pe front pentru a oferi armatei ucrainene tot ce le trebuie pentru a-si îndeplini sarcinile cele mai critice.

https://en.interfax.com.ua/news/promo/1019981.html

photo-2024-10-11-16-27-26

……………………………

Azerbaidjanul a început demolarea în masa a caselor din Stepanakert, capitala Artsakh-ului ocupat.

foto; f6708fac83c908_6708fac83c94c.thumb.jpg /  462491126_122201812550033101_5757845805372551242_n.jpg

 

Autoritatile azere au început demolarea în masa a caselor rezidentiale din Stepanakert, capitala Artsakh-ului ocupat de azeri, avertizeaza Sergey Shahverdyan, presedintele Consiliului Public pentru Protectia Patrimoniului Cultural al Teritoriilor Ocupate din Artsakh.

„În ultimele zile, cartierele istorice ale capitalei de-a lungul strazii Tumanyan au fost darâmate, încalcând drepturile de proprietate ale miilor de proprietari de cladiri private din secolul al XIX-lea si începutul secolului XX”,  a spus  el într-o postare pe retelele sociale. Joi.

Shahverdyan le-a îndemnat pe locuitorii stramutati din Stepanakert sa ceara autoritatilor armene si organizatiilor internationale sa depuna eforturi pentru a asigura drepturile colective ale poporului Artsakh, inclusiv drepturile la repatriere si la proprietate.

„Autoritatile NKR ar trebui sa coordoneze miscarea de masa pentru apararea drepturilor colective ale poporului din Artsakh”, a adaugat el.

https://www.panorama.am/en/news/2024/10/11/houses-demolition-Stepanakert/3063894

foto; f6708fac83c908_6708fac83c94c.thumb  /  462491126_122201812550033101_5757845805372551242_n

……………………….

Un etnic armean a fost ranit în atacul Hamas asupra Haifa din Israel, spune reporterul

3.000 de armeni traiesc în nordul Israelului, 1.500 dintre ei în Haifa si 1.500 în alte orase din nord.

Pe 6 octombrie, un etnic armean, David Mirzoyan, în vârsta de 46 de ani, a fost ranit într-un atac asupra Haifa. S-a mutat în Israel în 2003 din Samarkand, Uzbekistan. Sotia lui David este si ea armeana, iar cuplul are trei fiice.

 

Razboiul dintre Israel si Hamas se desfasoara de un an, conflictul crescând si mai mult în perioada recenta.

Într-un interviu pentru Panorama.am, joi, Artiom Chernamorian, redactorul-sef al ziarului Israelahayer (Armenii din Israel) si fondatorul unui grup nonprofit numit Nairi Union of Armenians in Petah Tikva, a subliniat ca la început a razboiului Hamas a lovit în cea mai mare parte sudul si centrul Israelului, în timp ce acum sunt raportate atacuri conduse de Hamas în nordul Israelului.

În fiecare zi, aproximativ 100-120 de rachete sunt lansate spre nordul Israelului, vizând în special Haifa, al treilea oras ca marime din Israel.

Chernamorian a spus ca 3.000 de armeni traiesc în nordul Israelului, 1.500 dintre ei în Haifa si 1.500 în alte orase din nord, vizate de Hezbollah. Spre deosebire de regiunile nordice, partile centrale ale Israelului sunt atacate mai rar cu rachete si sunt în mare parte lovite de houthitii din Yemen.

Pe 6 octombrie, un etnic armean, David Mirzoyan, în vârsta de 46 de ani, a fost ranit într-un atac asupra Haifa. S-a mutat în Israel în 2003 din Samarkand, Uzbekistan. Sotia lui David este si ea armeana, iar cuplul are trei fiice.

Chernamorian a subliniat ca zborurile continua între Israel si Armenia, iar armenii israelieni care doresc sa plece în Armenia au o astfel de oportunitate.

Separat, reporterul a subliniat deteriorarea situatiei sociale si cresterea preturilor în Israel.

https://www.panorama.am/en/news/2024/10/10/Armenian-injured-Haifa/3063616

……………………..

Dupa comentariile sefului de stat major azer cu privire la responsabilitatea observatorilor Uniunii Europene în agravarea tensiunilor cu Armenia, Erevan pare dimpotriva sa-si reînnoiasca toata încrederea în acestia.

În lipsa unor granite clare cu azerii si a granicerilor armeni,Nikol Pashinyan a procedat bine solicitând observatori de la Uniunea Europeana spre nemultumirea Azerbaidjan.

Foto; euma.jpg

Nemultumirea Azerbaidjanului fata de Misiunea Civila a Uniunii Europene (EUMA) nu este noua, dar s-a intensificat în ultimele zile. În editia din 8 octombrie, Caliber , organul mai mult sau mai putin oficial al Ministerului Apararii din Azerbaidjan, a publicat o captura video a observatorilor europeni aflati în patrulare, nu departe de intrarea în coridorul Lachin, echipati cu binoclul lor obisnuit. „Ei spioneaza teritoriul Azerbaidjan cu armata armeana folosind echipamente speciale ”, a scris mass-media, punând la îndoiala, ca multi altii din Azerbaidjan, impartialitatea observatorilor europeni si afirmând ca acestia vor ignora în mod regulat „provocarile fortelor armene”.

Misiunea europeana din Armenia a reactionat rapid, respingând categoric aceste acuzatii. „Efectuam patrule regulate în zona, în conformitate cu procedurile noastre operationale. Nu s-a observat nimic neobisnuit în timpul patrulelor noastre”, a declarat purtatorul de cuvânt al EUMA. În prezent, 209 observatori UE sunt desfasurati în Armenia, care opereaza din sase birouri situate în Kapan, Goris, Jermuk, Yeghegnadzor, Martuni si Ijevan. De la plecarea politistilor de frontiera rusi în august, observatorii europeni patruleaza si în anumite zone din Syunik la care pâna atunci nu aveau decât accesul restrictionat. Mai mult, Rusia a protestat în mai multe rânduri împotriva prezentei observatorilor europeni în Armenia.

La Erevan, cu prim-ministrul în frunte, salutam prezenta acestor observatori, asigurându-ne ca sosirea lor în urma cu aproape doi ani a facut posibila stabilizarea situatiei la frontiere si reducerea incidentelor. Mandatul lor, de doi ani, expira în februarie. Reînnoirea sa, Armenia este cea care decide, nu ar fi subiectul niciunei discutii oficiale pentru moment. Cu toate acestea, pare foarte dorit de guvern. „Ar fi logic ca misiunea sa-si continue activitatile pe teritoriul armean”, a declarat Sargis Khandanyan, fost sef de cabinet al lui Nikol Pashinyan si acum presedinte al Comitetului Permanent pentru Relatii Externe al Adunarii Nationale „Constituie, de asemenea, o sursa de încredere de informatii pentru Uniunea Europeana”, a adaugat el.

În ceea ce priveste daca problema retragerii din EUMA ar constitui una dintre cererile Azerbaidjanului pentru încheierea unui tratat de pace, presedintele Comisiei pentru relatii externe spune „[neavând] cunostinta de o astfel de cerere. Au fost facute declaratii publice inacceptabile, dar acestea se încadreaza în discutiile dintre Armenia si Uniunea Europeana. Nu este potrivit ca tertii sa încerce sa influenteze aceste relatii.”

Daca prezenta observatorilor Uniunii Europene la granita dintre Armenia si Azerbaidjan pare din nou în lumina reflectoarelor, este de remarcat si în discursul oficial de la Baku reintroducerea calificativului „conditional”, privind frontiera. În timp ce punea sub semnul întrebarii delimitarea lor, în baza declaratiei de la Alma-Ata. Aceasta terminologie ar putea reflecta ideea de a le redefini din nou si de a perturba în continuare un proces de pace deja foarte fragil.

https://courrier.am/fr/les-observateurs-europeens-sur-la-sellette

………………………

Pascal Bruckner, autor si membru al juriului francez, si Françoise Rossinot, delegatul general al Academiei Goncourt, se afla la Erevan pentru lansarea Goncourt Choice of Armenia care va avea loc azi, sâmbata, 12 octombrie, la ora 12:00, în cadrul festivalul Francofest. La initiativa Institutului Francez din Armenia si a Universitatii Franceze din Armenia, Armenia devine a 39-a tara care îsi organizeaza. „Choix Goncourt”, în parteneriat cu Editions Newmag si cu sprijinul Agence universitaire de la Francophonie. Votul juriului si proclamarea câstigatorului „Goncourt Choice of Armenia” vor constitui un punct culminant al Sezonului Francofoniei 2025 în martie si aprilie viitor. Lucrarea aleasa va fi tradusa si publicata în limba armeana de Newmag si va aparea cu ocazia festivalului Francofest din octombrie 2025 cu invitatia la Erevan a autorului sau.

 

 

 

Cel mai prestigios premiu literar francez, Goncourt, a fost acordat în fiecare an din 1903 celei mai bune opere de proza fictiune în limba franceza, aleasa de un juriu format din 10 autori renumiti. Proclamarea sa la Paris pe 4 noiembrie este evenimentul central al întoarcerii literare în Franta.

În 1998, în Polonia a fost creat primul „Choix Goncourt” strain. Un juriu studentesc local îsi alege „alegerea” din aceeasi selectie de lucrari ca si cea facuta de juriul Prix Goncourt din Franta La initiativa Institutului Francez din Armenia si a Universitatii Franceze din Armenia, Armenia devine a 39-a tara care îsi organizeaza. „Choix Goncourt”, în parteneriat cu Editions Newmag si cu sprijinul Agence universitaire de la Francophonie.

Pentru aceasta prima editie, un juriu format din 31 de studenti de la Universitatea Franceza din Armenia si de la departamentele de literatura franceza ale Universitatii de Stat din Erevan si Valery Brusov îsi va face alegerea dintre cele 8 lucrari selectate de Academia Goncourt pe 1 octombrie 2024. Votul juriului si proclamarea câstigatorului „Goncourt Choice of Armenia” vor constitui un punct culminant al Sezonului Francofoniei 2025 în martie si aprilie viitoare. Lucrarea aleasa va fi tradusa si publicata în limba armeana de Newmag si va aparea cu ocazia festivalului Francofest din octombrie 2025 cu invitatia la Erevan a autorului sau.

Aceasta initiativa va fi reînnoita în fiecare an pentru a înscrie în peisajul literar si editorial armean un Premiu dedicat literaturii contemporane francofone si publicarii în traducere armeana a operei câstigatoare.

Crearea „Goncourt Choice of Armenia” este noul eveniment al Programului de asistenta pentru publicatii al Institutului Francez din Armenia, care sprijina editorii pentru publicarea de opere literare francofone în traducere armeana.

Foto; bruckner-rossinot_copie.jpg /   francofest2.jpg

https://courrier.am/fr/le-choix-goncourt-de-l-armenie-au-francofest

…………………………..

https://hraparak.am/

foto; image_750x_670a03661b6c8.jpg

În perioada 16-31 octombrie, Orchestra de Camera de Stat din Armenia va avea un turneu de concerte exclusiv sub titlul „Charles Aznavour-100”. Concertele vor avea loc în Italia, Anglia, Tara Galilor, Belgia, Germania, Franta. Compozitiile nemuritoare ale lui Aznavour vor fi interpretate cu aranjamente si instrumentatii noi, care vor da un suflu nou celebrelor sale cântece. Programele concertelor includ exclusiv lucrari ale compozitorilor armeni: Aznavour, Komitas, Amirkhanyan, Mansuryan, Altunyan si Aharonyan.

 

 

Scopul concertelor invitatilor este de a aduce un omagiu memoriei lui Aznavour, de a prezenta cele mai bune exemple ale mostenirii sale creative si de a retrai emotiile si dragostea cu care sansonierul a inspirat generatii. Turneul de concerte va acoperi 6 tari si 9 orase, unde vor avea loc 9 concerte. Concertele vor avea loc în Italia, Anglia, Tara Galilor, Belgia, Germania, Franta.

Compozitiile nemuritoare ale lui Aznavour vor fi interpretate cu aranjamente si instrumentatii noi, care vor da un suflu nou celebrelor sale cântece. Programele concertelor includ exclusiv lucrari ale compozitorilor armeni: Aznavour, Komitas, Amirkhanyan, Mansuryan, Altunyan si Aharonyan.

 

Primele 5 concerte ale turneului vor fi conduse de dirijorul Sipan Olah (Marea Britanie), solisti: Sipan Olah (tenor), Astghik Vardanyan (vioara), Hayarpi Yeghikyan (soprano, Marea Britanie), Sona Barseghyan (pian). Concertul de la Tübingen, Germania va fi dirijat de dirijorul Philipp Amelung, iar la Stuttgart de dirijorul Fritz Kremer. Solisti: Astghik Vardanyan (vioara) si Sona Barseghyan (pian).

 

Orchestra va concerta în orasele franceze Strasbourg si Nancy sub conducerea dirijorului Garik Kyurkchyan. Solisti: Astghik Vardanyan (vioara), Sona Barseghyan (pian), precum si cântaretii Arayik Avanesyan si Varduhi Toroyan.

 

Sa reamintim ca în 2024 se sarbatoreste cea de-a 100-a aniversare a renumitului sansonier armean Charles Aznavour. Acest turneu de concerte se anunta a fi un eveniment cultural exceptional care face legatura între generatii si readuce în discutie temele atemporale ale cântecelor lui Aznavour: dragoste, dor, vise si speranta. Turneul de concerte „Charles Aznavour-100” nu numai ca îl onoreaza pe maestru, ci confirma si locul sau în istoria muzicii ca unul dintre cei mai mari artisti ai lumii moderne.

 

?????????? ??????? ????? ?? ?????? ??? ???????? : https://hraparak.am/post/4a5de5699a41fe60b742d1f2382b4595

 

…………………………..

Site-ul web al agentiei de stiri Armenpress, armenpress.am , a fost premiat cu „Cel mai bun site media” de catre Asociatia de Comert Electronic si Marketing Digital (ECDMA). ECDMA,este o organizatie specializata în evaluarea si promovarea celor mai bune practici în comertul electronic si marketing digital.

Foto; armenpress.jpg

 

Aceasta recunoastere evidentiaza angajamentul Armenpress fata de excelenta digitala în Armenia, pozitionând-o ca un reper în domeniul media online.

ECDMA, o organizatie specializata în evaluarea si promovarea celor mai bune practici în comertul electronic si marketing digital, a recunoscut calitatea site-ului Armenpress, evidentiind designul, utilitatea si contributia acestuia la diseminarea stirilor în Armenia si diaspora armeana la nivel global.

Premiul evidentiaza evolutia Armenpress în tranzitia sa digitala si evidentiaza capacitatea sa de a se adapta la noile tehnologii si de a mentine relevanta continutului sau într-un mediu media din ce în ce mai competitiv. De la Armenpress si-au exprimat recunostinta fata de Asociatia de Comert Electronic si Marketing Digital pentru recunoasterea primita.

Foto; armenpress

https://www.diarioarmenia.org.ar/el-sitio-web-de-armenpress-recibio-un-premio-a-la-excelencia-digital/

………………………

 

……………………………………..

“DATE MEMORABILE DIN ISTORIA ARMENILOR” – 13 octombrie

Ziua orasului Erevan.Data evenimentului este unica pentru fiecare an. În 2024, aceasta data este 12 octombrie.

 

În 1827 – în timpul razboiului ruso – persan (1826-1828), trupele ruso-armene sub comanda lui Ivan Paskevici au ocupat Erevanul.

În 1921 a fost semnat Tratatul Kars între Armenia sovietica , Georgia sovietica , Azerbaidjanul sovietic si Turcia , prin care aproape întreaga provincie Kars Marz si Surmalu, inclusiv Muntele Ararat si regiunile adiacente, au fost transferate din teritoriile Armeniei catre Turcia si regiunea Nahicevanului , care a fost definit ca o entitate autonoma, catre Azerbaidjan. Tratatul nu are nicio prevedere privind durata acestuia.

 

Festivalul recoltei în Armenia.Data evenimentului este unica pentru fiecare an. În a doua duminica a lunii octombrie, în satele armenesti are loc sarbatoarea  recoltei. Aceasta sarbatoare a avut loc pentru prima data în 2006 în orasul Masis.

 

A murit pe 13 octombrie 1862 la Istanbul, Gabriel Yeranyan , muzicolog, compozitor armean. S-a nascut în 1827 la Istanbul.

S- a nascut pe 13 octombrie 1946 la Koghb (Armenia), Levon Ananyan , jurnalist armean, publicist, traducator, presedinte al Uniunii Scriitorilor din Armenia. A decedat pe 2 septembrie 2013 la Erevan.

A murit pe 13 octombrie 1972,  Grigor Sisvan , scriitor, romancier armean. S-a nascut pe 4 aprilie 1918 la Sis (Turcia).

FOTO: Levon Ananyan

Poza; Levon Ananyan1.jpg

Foto; 129087449.jpg  /   Ruinele templului Zvartnots din Erevan, secolul al VII-lea (Foto: Marc Venema, licentiat de la Shutterstock.com)

……………………………

În aceasta duminica, 13 octombrie, cu ocazia împlinirii a 2806 de ani de la întemeierea Erevanului, capitala Armeniei, vor avea loc diverse evenimente în diferite locatii din capitala începând cu ora prânzului. Plácido Domingo va concerta la concertul din Piata Republicii.

Foto; arton120019.jpg  /  452-2.jpg

https://www.armenews.com/spip.php?page=article&id_article=120019

 

Duminica, 13 octombrie, Plácido Domingo va concerta la concertul din Piata Republicii, cu ocazia festivitatilor care marcheaza aniversarea a 2806 de ani de la Erevan.

https://www.armenews.com/spip.php?page=article&id_article=120045

……………………………….

Pentru Arsen

O ascultatoare întreaba: – Se poate bea apa în loc de anticonceptionale?

Radio Erevan raspunde: Da, bineînteles.

Ascultatoarea revine: Înainte sau dupa?

Radio Erevan precizeaza: În loc de…

…………………………………….

Prin anticariate

Un mod de a procura carti ale scriitorilor armeni cu preturi modice este acela de a apela la anticariate.

Astfel,azi, gasim sau nu:

Paul Grigoriu – Anatomia unei strazi

Foto; paul-grigoriu-anatomia-unei-strazi_178790.webp…………………………….

Pamflet

Cu surle cu trâmbite guvernul Nikol Pashinyan anunta marele succes, de la 1 ianuarie 2025 trupele de graniceri ale Serviciului National de Securitate al Armeniei vor asigura serviciul la punctul de control al frontierei de stat Armenia-Iran.

Tot de la aceasta data trupele de graniceri armene vor participa, alaturi de trupele rusesti, si la protectia frontierelor de stat cu Turcia si Iran.

Ce or fi gândit conducatorii Armeniei când au apelat la rusi sa le pazeasca granitele? Extrem de ciudat ca o tara independent sa aiba granitele pazite de un alt stat. Sunt convins ca daca granita cu azerii ar fi fost în paza rusilor nu s-ar fi întâmplat ce s-a întâmplat.

Dar sa REVENONS À NOS MOUTONS (fr., sa revenim la oile noastre).

Rusii au cheltuit bani seriosi cu paza granitelor Armeniei. Am înteles ca nu au fost platiti pentru serviciile lor. Asa ca acum nu pot fi decât bucurosi ca scapa de cheltuiala. Nu este prea clar ce a câstigat Rusia din afacerea cu paza granitelor Armeniei. Oricum paza granitelor se facea cu armeni nu cu rusi. Costa foarte mult sa aduci sub contract rusi pentru paza, sa la asiguri cazare, sa platesti utilitatile pentru ei si familiile lor. Basca sa platesti pentru educatia copiilor,etc… Asa ca rusii au luat sub contract cetateni armeni pentru protectia frontierei, zeci si chiar sute de recruti armeni îsi petrec serviciul pe frontierele tarii, platiti de rusnaci bineînteles. Doar ofiterii superiori sunt rusi, cetateni ai Federatiei Ruse.

Acum trebuie sa remarcam ca orice tara independenta este obligata sa asigure protectia granitelor sale, iar implicarea tarilor straine în aceasta problema este o concesie semnificativa a suveranitatii.Deci este corect cum a procedat , în sfârsit, Pashinyan. Totusi, obrazul subtire cu cheltuiala se tine. Armenia va trebui sa-si plateasca granicerii si sa asigure infrastructura necesara pentru paza granitelor sale. Sa speram ca o vor face cu deplin succes.

Pamflet

Cu surle cu trâmbite guvernul Nikol Pashinyan anunta marele succes, de la 1 ianuarie 2025 trupele de graniceri ale Serviciului National de Securitate al Armeniei vor asigura serviciul la punctul de control al frontierei de stat Armenia-Iran.

Tot de la aceasta data trupele de graniceri armene vor participa, alaturi de trupele rusesti, si la protectia frontierelor de stat cu Turcia si Iran.

Ce or fi gândit conducatorii Armeniei când au apelat la rusi sa le pazeasca granitele? Extrem de ciudat ca o tara independent sa aiba granitele pazite de un alt stat. Sunt convins ca daca granita cu azerii ar fi fost în paza rusilor nu s-ar fi întâmplat ce s-a întâmplat.

Dar sa REVENONS À NOS MOUTONS (fr., sa revenim la oile noastre).

Rusii au cheltuit bani seriosi cu paza granitelor Armeniei. Am înteles ca nu au fost platiti pentru serviciile lor. Asa ca acum nu pot fi decât bucurosi ca scapa de cheltuiala. Nu este prea clar ce a câstigat Rusia din afacerea cu paza granitelor Armeniei. Oricum paza granitelor se facea cu armeni nu cu rusi. Costa foarte mult sa aduci sub contract rusi pentru paza, sa la asiguri cazare, sa platesti utilitatile pentru ei si familiile lor. Basca sa platesti pentru educatia copiilor,etc… Asa ca rusii au luat sub contract cetateni armeni pentru protectia frontierei, zeci si chiar sute de recruti armeni îsi petrec serviciul pe frontierele tarii, platiti de rusnaci bineînteles. Doar ofiterii superiori sunt rusi, cetateni ai Federatiei Ruse.

Acum trebuie sa remarcam ca orice tara independenta este obligata sa asigure protectia granitelor sale, iar implicarea tarilor straine în aceasta problema este o concesie semnificativa a suveranitatii.Deci este corect cum a procedat , în sfârsit, Pashinyan. Totusi, obrazul subtire cu cheltuiala se tine. Armenia va trebui sa-si plateasca granicerii si sa asigure infrastructura necesara pentru paza granitelor sale. Sa speram ca o vor face cu deplin succes.

Reprezentantii autoritatilor anunta vestea fericita fara sa se dea o tura. Nikol Pashinyan a reusit sa inregistreze un succes foarte serios in timpul vizitei sale la Moscova. De la 1 ianuarie 2025, trupele de graniceri ale Serviciului National de Securitate RA vor participa si la protectia frontierelor de stat Armenia-Iran si Armenia-Turcia si la serviciul la punctul de control al frontierei de stat Armenia-Iran. va fi efectuata în întregime de fortele trupelor de graniceri ale RA NSS. Ramâne de înteles daca este o realizare pentru Armenia sau Rusia, sau ce realizare importanta a câstigat Armenia ca urmare a acestui acord si ce a pierdut Rusia.

 

Fara îndoiala, orice tara independenta este obligata sa asigure protectia granitelor sale, iar implicarea tarilor straine în aceasta problema este o concesie semnificativa a suveranitatii. Predând protectia granitelor sale cu Iran si Turcia Rusiei, Armenia a recunoscut în esenta ca nu poate face asta singura. Poate ca Rusia însasi era interesata sa protejeze acea granita în loc de Armenia, politistii sai de frontiera efectuând serviciul la punctul de control al frontierei Armenia-Iran. Dar ce câstiga Rusia, de exemplu, în organizarea apararii frontierei Armenia-Turcia – în esenta nimic?

 

Dimpotriva, de ani de zile, Rusia cheltuieste milioane de dolari pentru a-si plati granicerii, pentru a mentine infrastructura de frontiera în stare buna si pentru alte masuri necesare. În afara de pagubele materiale, Rusia nu a primit niciun alt beneficiu, cel putin, acest beneficiu nu este vizibil. Mai mult, s-a vazut ca apararea granitelor Armeniei este o povara financiara grea pentru Rusia, de care probabil nu le-ar deranja sa scape, iar acum o scapa în etape. Pentru a reduce oarecum aceasta povara financiara, rusii au înjumatatit numarul de graniceri, multi politisti de frontiera nu au deloc politisti de frontiera si sunt goali. Pentru a reduce povara financiara, rusii angajeaza cetateni armeni pentru servicii contractuale pentru protectia frontierei, pe perioada draftului, zeci si chiar sute de recruti armeni îsi petrec serviciul pe frontierele Armenia-Turcia si Armenia-Iran. Acest lucru a fost facut doar pentru un singur scop. Rusia plateste contractorilor armeni mult mai putin decât daca acelasi antreprenor ar fi venit din Rusia si ar fi cetatean rus. Rusia a facut, de asemenea, economii pentru a avea grija de utilitatile si nevoile casnice ale acelor lucratori contractuali. unui politist de frontiera contractual armean nu trebuie sa i se asigure un apartament, el locuieste în propria casa în timp ce serveste la frontiera. Acelasi lucru este valabil si pentru membrii familiei. Rusii vin cu familiile lor, iar statul rus le asigura locuinte, educatie si alte probleme.

 

În general, protectia frontierei armeno-iraniene si armeno-turce a fost întotdeauna efectuata de politistii de frontiera armeni, cetatenii Republicii Armenia, fie ca sunt soldati, sergenti subalterni sau ofiteri. Doar ofiterii superiori sunt rusi, cetateni ai Federatiei Ruse. Rezultatul vizibil al acestui acord va fi implicarea mai multor politisti de frontiera armeni de rang înalt în protectia frontierei. Responsabilitatea materiala si politica a Armeniei pentru protectia frontierei va creste, rusii vor cere Armeniei sa participe material la asigurarea functionarii infrastructurilor de frontiera sau o pot lasa în seama Armeniei. deci ceva.

 

Cei care sunt fericiti si multumiti de acest aranjament spun ca important nu sunt cheltuielile materiale, ci suveranitatea, Armenia, preluând protectia frontierei sale, îsi mareste semnificativ nivelul suveranitatii. Cei care nu stiu, anunta-le ca atunci când granicerii rusi au parasit aeroportul Zvartnots la 1 august si au încetat sa mai participe la controlul de frontiera, starea granicerilor armeni de pe aeroport s-a înrautatit semnificativ, conditiile lor de munca s-au înrautatit. Granicerii rusi nu au fost înlocuiti cu noi muncitori, dar munca lor a fost distribuita între politistii de frontiera armeni care deja slujeau, iar conditiile lor de munca au devenit atât de proaste, tensiunea a crescut atât de mult încât oamenii, pur si simplu incapabili sa suporte conditii atât de grele de munca , scrie cereri de concediere, altele noi nu sunt acceptate cu buna stiinta despre conditiile proaste de munca si salariile mici. Nu este usor sa stai într-o cusca închisa timp de 8 ore si sa verifici constant pasapoartele, sa ai grija ca cineva sa nu intre în tara ta cu un pasaport fals. Politistii de frontiera primesc mai putin salariu decât politistii care circula pe strazi cu masini straine scumpe, pentru ca politistul îl protejeaza pe Pashinyan, iar politistul de frontiera protejeaza doar granita de stat.

 

Acum spune-mi, cine i-a pus protectia frontierei? Încearca Rusia încet sa scape de aceasta povara nesimtita si costisitoare pentru ea, sau Armenia îsi restabileste suveranitatea asumând o parte din cheltuielile efectuate de Rusia în numele nostru? Mai ales ca presedintele rus a declarat în cadrul întâlnirii anterioare ca sunt gata sa-si retraga granicerii de la granita Iranului si Turciei.

 

Nu uita un lucru. daca într-adevar Israelul începe atacuri cu rachete în masa asupra Iranului si un flux de refugiati din acea tara începe în Armenia, vor fi politisti de frontiera armeni care stau la punctul de control Iran-Armenia si vor decide pe cine sa lase în tara, nu daca, desigur, ei pot, Rusia nu va fi responsabila. Deci, ar fi corect sa te gândesti putin înainte de a fi fericit. nu este chiar atât de periculos.

 

Avetis Babajanyan

Foto; image_750x_6708b4bb62c37

https://hraparak.am/post/57ed3bf81ddd447344374ecb0f885590

 

………………………………………..

Flash mob pentru tineret dedicat aniversarii a 2806 de ani a capitalei armene Erevan.

https://www.armenews.com/spip.php?page=article&id_article=120147

……………………………

În aceasta seara, la ora 19.00, pe Stadionul „  Vazgen Sargsyan  ” din capitala Armeniei, echipa armeana gazduieste Macedonia de Nord. Meciul se desfasoara în cadrul Ligii Natiunilor (Liga C, Grupa 4). Macedonia de Nord, a câstigat cu 2-0 la Skopie împotriva Armeniei.

ATENTIE! MECIUL POATE FI URMARIT PE Digisport 3 / Prima Sport 3.

SUCCES ARMENIA!

……………………………..

Bertrand Verkaeren a fost numit Consul Onorific al Armeniei în Flandra, Belgia

Foto; s522rrMzvT1J4Xv4Fi3n43tgsyVx03ZF2SbYxq1x.webp

 

Pe 11 octombrie, la Erevan, secretarul general al Ministerului de Externe al Armeniei, Davit Karapetyan, a înmânat certificatul de numire consulului onorific al Republicii Armenia în Flandra, Bertrand Verkaeren. La ceremonie au fost prezenti Tigran Balayan, Ambasadorul Republicii Armenia în Regatul Belgiei, precum si Ambasadorul Regatului Belgiei în Republica Armenia Eric de Muynck.

Bertrand Verkaeren, vorbind cu corespondentul Armenpress la Bruxelles, Lilit Gasparyan, a spus ca numirea sa este o mare responsabilitate si mândrie. „Cunosc comunitatea armeana din Belgia de 12 ani. Partenerul meu de afaceri, Tigran Kassabian, este armean, administram împreuna o companie”, a spus Verkaeren, adaugând ca, înainte de a accepta oferta de a deveni consul onorific, s-a întâlnit cu ambasadorul armean si a vizitat Armenia. „Am vizitat pentru prima data Armenia anul trecut, am vazut ospitalitatea armeana si o tara minunata. Apoi l-am întâlnit pe ambasador si echipa sa, am dezvoltat imediat relatia cu ambasadorul Balayan si am început sa discutam mii de proiecte la prima întâlnire”, a adaugat el.

Foto;s522rrMzvT1J4Xv4Fi3n43tgsyVx03ZF2SbYxq1x

Publicat de Armenpress , original la https://armenpress.am/en/article/1202134?fbclid=IwY2xjawF4UzZleHRuA2FlbQIxMQABHcIXJcI0PiWBYw9-E5ti1cvE_vYAnGKmv3hbs2pfqRA_Ohbs2pfqR_06E50000000000000000000001 X5fgiTkJy8FgGVw

……………………………….

EEREVAN, 12 OCTOMBRIE, ARMENPRESS. Arheologii de la Academia Nationala de Stiinte din Armenia si de la Universitatea din Münster au descoperit ramasitele unei biserici crestine timpurii necunoscute anterior în orasul antic Artaxata (Artashat). Descoperirea consta într-o cladire octogonala cu prelungiri cruciforme. Echipa a excavat parti ale bisericii si a studiat-o folosind metode geofizice. „Cladirea din secolul al IV-lea este cea mai veche biserica documentata arheologic din tara – dovezi senzationale pentru crestinismul timpuriu din Armenia”, a remarcat profesorul Achim Lichtenberger de la Universitatea din Münster. „Bisericile octogonale au fost necunoscute aici pâna acum, dar suntem foarte familiarizati cu ele din regiunea Estului Mediteranei, unde au aparut pentru prima data în secolul al IV-lea d.Hr.”, a adaugat Dr. Mkrtich H. Zardaryan de la Academia Nationala de Stiinte din Armenia.

Tipologic, descoperirea corespunde cladirilor memoriale crestine timpurii. În extensiile în forma de cruce, cercetatorii au descoperit ramasitele unor platforme din lemn, care erau datate cu radiocarbon la mijlocul secolului al IV-lea d.Hr. Cladirea octogonala, în jur de 30 de metri în diametru, avea o podea de mortar simpla si placi de teracota. Descoperirile de marmura indica faptul ca a fost bogat decorata cu acest material importat din Marea Mediterana. Echipa germano-armeana se afla în Armenia din septembrie. Ei îsi vor continua sapaturile si spera sa faca noi descoperiri, inclusiv întrebarea cui a fost dedicata biserica.

Echipa de cercetare armeano-germana exploreaza metropola elenistica Artaxata din Câmpia Araratului din 2018. Proiectul de sapaturi privind arheologia asezarilor orasului antic este finantat de Fundatia Germana de Cercetare (DFG) si Academia Nationala de Stiinte din Armenia. .

 

Foto; nuAlWc4tR24TkEs3GU3xXAprH6KucnZDwHyIYwh9

Publicat de Armenpress , original la https://armenpress.am/en/article/1202149?fbclid=IwY2xjawF4U05leHRuA2FlbQIxMQABHXKJP3oZ0Vsn4XDzChshEtK_X8jkWB8CXR7GY2xjawF4U05leHRuA2FlbQIxMQABHXKJP3oZ0Vsn4XDzChshEtK_X8jkWB8CXR7g1MqvEtK_X8jkWB8CXR7g1MqvEtK_X8jkWB8CXR700PFPan_EtK5 -HsLIxFPtVwS7Q

https://azg.am/news/%d5%b0%d5%b6%d5%a1%d5%a3%d5%a5%d5%bf%d5%b6%d5%a5%d6%80%d5%a8-%d5%b0%d5%a1%d5%b5%d5%bf%d5%b6%d5%a1%d5%a2%d5%a5%d6%80%d5%a5%d5%ac-%d5%a5%d5%b6-%d5%b0%d5%a1%d5%b5%d5%a1%d5%bd%d5%bf%d5%a1%d5%b6%d5%ab/

nepublicat

……………………

Pe 13 octombrie, la ora 12:00, la Dzor 3 al autostrazii Yeghvardi, Astazi fabrica de pasari „Araks” a lansat ceremonia de realizare a celei mai mari omlete cu rosii. De mentionat ca acest eveniment a devenit traditional si se desfasoara într-o atmosfera placuta si vesela. Multi oameni participa la ea, fara a rata ocazia de a gusta delicioasa omleta.

Foto; lolikov-cvacex-780x_.jpg

va invita sa participati si sa va bucurati de ceremonia de realizare a celei mai mari omlete cu rosii.

De mentionat ca acest eveniment a devenit traditional si se desfasoara într-o atmosfera placuta si vesela. Multi oameni participa la ea, fara a rata ocazia de a gusta delicioasa omleta.

Evenimentul este, de asemenea, un bun prilej de relaxare si de a face din ziua o sarbatoare.

 

https://news.5tv.am/erevanoum-kpatrasten-lolikov-amenamec-dzvaceghy

…………………………………

Înainte de aniversarea a 2806 de ani de la Erevan, am instalat Pe Aleea Filantropilor armeni a fost instalat monumentul Kirk Kerkorian  (1917-2015).

în Parcul Ring

Kerkor „Kirk” Kerkorian a fost un om de afaceri, investitor si filantrop american de origine armeana. n. 6 iunie 1917 – d. 15 iunie 2015

FOTO; 462703905_1105890834226238_4333416730551319835_n.thumb.jpg

https://en.wikipedia.org/wiki/Kirk_Kerkorian

 

, am restaurat sculptura care simbolizeaza imaginea filantropilor armeni si monumentele memoriale ale lui Mikayel Aramyants, Alek Manukyan, Galust Gulbenkyan, Alexander Mantashyan, Poghos Nubar si Hovhannes Lazaryan. Primarul Erevanului, Tigran Avinyan, a anuntat acest lucru pe pagina sa de Facebook.

BIO
Ferdinand Yegori Arakelyan ( 23 ianuarie 1943 , Erevan , RSS Armeniei , URSS – 21 aprilie 2018 , Erevan , Armenia 1 ] [ 2 ] ) , sculptor armean .

https://hy.wikipedia.org/wiki/%D5%96%D5%A5%D6%80%D5%A4%D5%AB%D5%B6%D5%A1%D5%B6%D5%BF_%D4%B1%D5%BC%D5%A1%D6%84%D5%A5%D5%AC%D5%B5%D5%A1%D5%B6

„As dori sa exprim multumirile mele speciale membrilor familiei autorului monumentului, celebrului arhitect Ferdinand Arakelyan, doamnei Hasmik si Gor, pentru sprijinul acordat în timpul realizarii lucrarilor mentionate”, a spus postarea lui Tigran Avinyan.

Foto; b7e693783b95dabc8156255ea550a3c1.jpg

https://verelq.am/hy/node/151357?fbclid=IwY2xjawF3BiVleHRuA2FlbQIxMQABHbUS9Zvwn9FdhQLmXc2AnS7sOR9-_koHhYgou1wmjh3RtBDxV0eDrkoh5V0eDrkoPvH3RtBDxV0eDrkoPvH5_V0eDrkoPvH5

……………………….

Pe 12 octombrie, Festivalul Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO a început la Gyumri cu o atmosfera festiva. Dupa cum informeaza „Armenpress”, lavash, khachkar, fierarie si duduk incluse în lista patrimoniului cultural imaterial al UNESCO au fost prezentate cu expozitii, concerte si cursuri de master în diferite structuri culturale ale orasului.

Începutul festivalului a fost anuntat în curtea Casei-Muzee Memoriale Hovhannes Shiraz, unde a fost prezentat procesul traditional de coacere cu lavash.

Pe strada Abovyan din Gyumri, mesteri cu piatra în cruce sustin o clasa de master. Elevii Centrului National de Estetica prezinta literele pasarilor, iar prezentarea cartii „DUDUK” de Vache Sharafyan a avut loc în „Galeria surorilor Aslamazyan”. Manifestari de performanta ale epicului „Sasuntsi David” sunt prezentate în sala de expozitii a rezervatiei-muzeu istorico-cultural „Kumair”.

Mai multe detalii pe site-ul sursa.

Foto; gyumrium-meknarkel-e-yunesko-i-n305086-1

https://m.mamul.am/am/news/305086/p1

………………………….

Legenda fotbalului sovietic, armeana Nikita Simonian, împlineste 98 de ani

Federatia de Fotbal din Armenia l-a felicitat pe celebrul fotbalist si antrenor Nikita Simonian la împlinirea a 98 de ani .
„  Federatia de Fotbal din Armenia îl felicita pe legendarul fotbalist si antrenor Nikita Simonian de ziua sa. FFA îsi exprima profunda recunostinta fata de Nikita Simonian pentru contributia sa nepretuita la dezvoltarea fotbalului armean. Dorim multa sanatate si fericire  ” , se arata în mesajul de felicitare de la FFA .

Nascuta pe 12 octombrie 1926 la Armavir, în sudul Rusiei, Nikita Simonian a fost un atacant talentat. Si-a început cariera la mijlocul anilor 1940 la Krylia Sovetov din Moscova, apoi s-a alaturat Spartak Moscow unde a devenit o vedeta, câstigând de patru ori campionatul Uniunii Sovietice si doua Cupe ale Uniunii Sovietice.

Nikita Simonian va avea, de asemenea, douazeci de selectii în cadrul echipei URSS precum si zece goluri marcate în culorile Uniunii Sovietice. Cu aceasta echipa a URSS , a câstigat medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Melbourne (1956). Dupa cariera sa profesionala, a devenit antrenor. A câstigat doua campionate ale URSS si trei cupe nationale de doua ori cu Spartak Moscova si un campionat al URSS si o cupa cu Ararat Erevan în 1973, scriindu-si numele în acest club magic Ararat-73, scriind pagina de aur a fotbalului armean.

 

FOTO; arton120144

https://www.armenews.com/spip.php?page=article&id_article=120144

https://azg.am/news/%d5%a1%d5%b5%d5%bd%d6%85%d6%80-%d5%b6%d5%a1-%d5%a9%d5%a5%d6%80%d5%a1%d5%a3%d5%b6%d5%a1%d5%b0%d5%a1%d5%bf%d5%be%d5%a1%d5%ae-%d5%a7-%d5%bd%d5%ba%d5%a1%d6%80%d5%bf%d5%a1%d5%af-%d5%ab-%d5%b6/

Sursa: ArmSport.am

nepublicat

……………………………….

About veteranul1