Armenesti 12 ianuarie 2024.
Ati observat ca, zilnic sau aproape, citesc stirile din unele ziare, atât locale cât si din strainatate. Vreau sa subliniez un fapt reprobabil, nu a aparut nimic legat de sarbatorirea Craciunului armenesc (în zilele de 5 sau 6) . Domnii Vosganian si Pampuccian au reflectat pe larg, pe facebook, de ce si cum s-a ajuns ca armenii sa sarbatoreasca Craciunul odata cu Boboteaza. Am citit stirile publicate de Argepress,Rador, Mediafax,Evenimentul Zilei,Adevarul, Cotidianul,Libertatea,Ziarul de Vrancea,Gazeta de Buhusi nicio referire. Poate ca alte ziare au publicat. Mi se pare necesar ca înainte de un eveniment major din viata comunitatii sa informam mass-media, nu de alta ,dar sa nu uite ca înca existam.
………………………
În ziua de 12 ianuarie 1907, la Jitomir (Ucraina) s-a nascut Serghei Koroliov, inginerul si proiectantul-sef sovietic în timpul cursei spatiale dintre Uniunea Sovietica si SUA în 50-60 ai secolului trecut. El a proiectat racheta R-7, vehiculul de lansare pentru primul satelit artificial „Sputnik” si pentru primul om în spatiu, Iuri Gagarin. Serghei Koroliov a fost o victima a epurarilor staliniste din 1938 si s-a aflat timp de 6 ani în detentie. Ca proiectant principal al programului spatial sovietic, a dezvoltat si coordonat programele Sputnik si Vostok, precum si planurile de a trimite un om pe Luna. A murit subit la 59 de ani (1966) din cauza unor probleme de sanatate aparute în anii de detentie într-un lagar de concentrare.
Cum interpretam ,Koroliov a fost ucrainian sau rus ?
Foto; 12-01-IS-5 / Stamp_of_Romania_(1989)_-_Sergei_Korolyov.jpg
…………………….
Presedintele Consiliului de Administratie al scolii Sahag-Mesrob, Arlene Didanian, a confirmat ca flacarile, în dupa-amiaza zilei de 7 ianuarie, au distrus complet scoala.
Scoala Bisericii Armene Sahag-Mesrob a fost fondata în 1980 si, timp de mai bine de patruzeci de ani, a fost un pilon al comunitatii armeno-americane. Povestea sa a început cu viziunea arhitectului libanez Mike Youssefian, care a venit în Statele Unite dupa razboiul civil libanez împreuna cu familia sa în 1976 pentru a se stabili la Pasadena. Inspirat de comunitatea armeana locala, Youssefian a vazut nevoia unei scoli armenesti de zi.
În ciuda resurselor sale limitate, Youssefian a contribuit cu 10.000 de dolari ca bani de început si a primit înca 5.000 de dolari de la omul de afaceri Steve Lazarian. Împreuna, au pus bazele pentru a ceea ce avea sa devina Sahag-Mesrob.
Scoala a fost numita Sahag-Mesrob în onoarea lui Sahag Bartev si a lui Mesrob Mashdotz, la sugestie facuta de poetul armean Jaques Hagopian.
Sahag-Mesrob si-a deschis portile în 1980 cu 80 de studenti la subsolul Bisericii Nazarene Bressee din Pasadena. În 1983, datorita unei donatii de 550.000 de dolari din partea lui John Sheen, scoala a reusit sa cumpere o proprietate de jumatate de acru în Altadena. Sprijinul comunitatii armene locale a dus la construirea unei capele si a noua sali de clasa în 1987.
Presedintele Consiliului de Administratie al scolii Sahag-Mesrob, Arlene Didanian, a confirmat ca flacarile, în dupa-amiaza zilei de 7 ianuarie, au distrus complet scoala.
Scoala a fost numita Sahag-Mesrob în onoarea lui Sahag Bartev si a lui Mesrob Mashdotz, la sugestie facuta de poetul armean Jaques Hagopian.
Sahag-Mesrob si-a deschis portile în 1980 cu 80 de studenti la subsolul Bisericii Nazarene Bressee din Pasadena. În 1983, datorita unei donatii de 550.000 de dolari din partea lui John Sheen, scoala a reusit sa cumpere o proprietate de jumatate de acru în Altadena. Sprijinul comunitatii armene locale a dus la construirea unei capele si a noua sali de clasa în 1987.
Presedintele Consiliului de Administratie al scolii Sahag-Mesrob, Arlene Didanian, a confirmat ca flacarile, în dupa-amiaza zilei de 7 ianuarie, au distrus complet scoala.
Fotografiile sunt elocvente.Sursa:diarioarmenia.org
IMG_8480.jpg/ IMG_8479.jpg/ sahag-mesrob-armenian-christian-school-altadena-ca-primaryphoto.jpg / 469897363_1098678825597747_2987102163671760461_n.jpg
………………….
Povestea adevarata incredibila a unei familii armene fortate sa-si paraseasca casa în timpul prabusirii Uniunii Sovietice si sa porneasca într-o calatorie pentru a gasi o comunitate pe care sa o numeasca proprie.
BB_FCB_Website_1000x1440_v1.png
Într-o Uniune Sovietica în prabusire, familia Petrosyan se gaseste ca niste proscrisi – oriunde ar merge. Mostenirea lor armeana îi marcheaza pentru discriminare, mai întâi în tara lor natala, Azerbaidjan, si apoi în Rusia. Dupa ce si-au gasit speranta vesnica printr-o biserica plantata de misionari americani, ostilitatea vietii de zi cu zi îi împinge sa caute refugiu în Statele Unite. În umbra exilului, speranta a devenit casa lor. Bazat pe o poveste adevarata captivanta despre credinta si speranta plasata în mijlocul unei mari opresiuni.
Ivan, Julia, Olga si Violetta Petrosyan au inspirat filmul Between Borders , care a avut premiera la Festivalul de Film Armenian în septembrie 2024. Filmul se bazeaza pe evenimentele din viata reala ale familiei Petrosyan si situatia lor din Baku în timpul pogromurilor anti-armene. la sfârsitul anilor 1980. Filmul prezinta zborul familiei din Baku din cauza etniei armeane.
Between Borders este un film emotionant care arata suferinta unei familii, precum si rezistenta inspiratoare si visele lor de a-si gasi casa. Este un film cu acuratete istorica care înfatiseaza situatia dificila a unei familii în tari necunoscute din cauza rasismului sistemic si a urii fata de armeni raspândite de campania de Armenofobie a Azerbaidjanului, sponsorizata de stat. Acest film ar trebui sa fie prezentat în clasele de liceu si universitate pentru a educa mai bine generatiile urmatoare. Filmulva fi în cinematografe în perioada 26-28 ianuarie 2025 .
Un nou film care spune povestea adevarata a unei familii armene care a fost fortata sa paraseasca tara lor natala, Azerbaidjan, pe fondul tulburarilor politice, va fi în cinematografe între 26 si 28 ianuarie.
Petrosianii – formati din sotul si sotia Ivan si Violetta si cele doua fiice ale lor Olga si Julia – au inspirat noul film „ Between Borders ”, care descrie evenimentele din viata reala pe care familia le-a îndurat în timp ce fugea din casa lor din Baku, Azerbaidjan, în timpul masacrul anti-armean care a avut loc la sfârsitul anilor 1980.
foto;petrosyans De la stânga la dreapta: Ivan, Olga, Julia si Violetta Petrosyan
Ana Ularu: Kate Owens
Gabriel Spahiu, Adrian Titieni, Sandu Mihai Gruia, Mihaela Teleoaca, George Remes, Mirela Nicolau, Alina Berzunteanu, Adrian Paduraru, Florin Penisoara, Marius Chivu
Ivan, Julia, Olga si Violetta Petrosyan au inspirat filmul Between Borders , care a avut premiera la Festivalul de Film Armenian în septembrie 2024. Filmul se bazeaza pe evenimentele din viata reala ale familiei Petrosyan si situatia lor din Baku în timpul pogromurilor anti-armene. la sfârsitul anilor 1980. Filmul prezinta zborul familiei din Baku din cauza etniei armeane.
Nu am urmarit Festivalul de Film de la Erevan din 2024. Descopar azi ca pe 26 ianuarie va fi lansat în cinematografe filmul „Between Borders „ prezentat în septembrie la Erevan.
Filmul „Between Borders „ (Între granite) este regizat de americanul Mark Freiburger si are într-unul din rolurile principale pe actrita româna Ana Ularu. De altfel în film joaca si alti actori din România: Gabriel Spahiu,Adrian Titieni, Sandu Mihai Gruia,Mihaela Teleoaca, George Remes, Mirela Nicolau, Alina Berzunteanu, Adrian Paduraru, Florin Penisoara, Marius Chivu.
Subiectul este inspirat de evenimentele din viata reala a familiei Petrosyan (Ivan, Julia, Olga si Violetta Petrosyan)si prezinta situatia familiei în timpul pogromurilor anti-armene de la sfârsitul anilor 1980 din Baku. Filmul descrie fuga familiei din Baku din cauza etniei armene.
Speram ca în curând filmul va fi disponibil si in România.
BB_FCB_Website_1000x1440_v1.png
au inspirat filmul Between Borders , care a avut premiera la Festivalul de Film Armenian în septembrie 2024. Filmul se bazeaza pe evenimentele din viata reala ale familiei Petrosyan si situatia lor din Baku în timpul pogromurilor anti-armene. la sfârsitul anilor 1980. Filmul prezinta fuga familiei din Baku din cauza etniei armeane.
…………………..
Pentru Arsen
Un ascultator întreaba: Care este asemanarea dintre un bebelus si o cafea?
Radio Erevan raspunde: Sunt usor de facut si nu te lasa noaptea sa dormi.
………………………..
Prin anticariate
Un mod de a procura carti ale scriitorilor armeni cu preturi modice este acela de a apela la anticariate.
Astfel,azi, gasim sau nu:
Eugen Panighiant – Delta Dunarii
Editura pentru Turism,1972
Foto; eugen-panighiant-delta-dunarii_128494
……………………
“DATE MEMORABILE DIN ISTORIA ARMENILOR” – 12 ianuarie 2025
S-a nascut pe 12 ianuarie 1939 la Gherla, Tamás Aján, profesor, din 2000 pâna în 2020 a fost presedintele Federatiei Internationale de Haltere . Familia Aján si-a putut urmari stramosii armeni din Transilvania înca din 1632. Familia sa mutat din Gherla la Cluj-Napoca , unde tatal sau era director de banca. Dupa începutul celui de- al Doilea Razboi Mondial , au venit în Ungaria si apoi au plecat în Austria . Trupele sovietice i-au returnat la Budapesta .
Poza; Tamás_Aján_in_Tehran
S-a nascut pe 14 ianuarie 1926 la Târgu-Frumos (Iasi).S-a stins din viata pe 12 ianuarie 1999 la Bucuresti, Setir (Setin) Maganian, economist. A fost, înca de la reînfiintarea U.A.R., unul dintre cei mai activi membri care au contribuit la organizarea Uniunii . A fost Vicepresedinte/Secretar general al Uniunii.
Fara foto
Lasă un răspuns