Armenesti 12 decembrie 2023.
„Hayakeve”este o initiativa de referendum initiata de câteva luni deja, constând, prin strângerea de semnaturi populare, în provocarea unui vot în baza unui articol din constitutia armeana care recunoa?te dreptul poporului de a se exprima pe subiecte pe care le considera importante. În acest caz, ar fi vorba aici de a refuza cedarea Artsakhului ?i de a-l pune sub supravegherea Azerbaidjanului, dar ?i de a condamna în Armenia negarea Genocidului, doua dintre punctele majore sustinute de aceasta abordare. Acesta din urma este supus unei proceduri în mai multe etape: colectarea a peste 50.000 de semnaturi, care au fost dobândite pâna în prezent, apoi prezentarea la adunarea nationala, prin intermediul comisiei însarcinate cu colectarea acestora. Acesta din urma, compus în majoritate de deputatii guvernului, a blocat procedura refuzând sa o prezinte spre dezbatere în Adunare. Ceea ce desigur nu ne surprinde având în vedere subiectele acoperite de initiativa.
………………………
Peste 150 de partide, organizatii neguvernamentale, mass-media ?i lideri comunitari din Republica Artsakh (Nagorno Karabakh) au semnat un mesaj adresat comunitatii internationale cu ocazia referendumului privind independenta Republicii Armenia din 10 decembrie. Mai mult, ei au afirmat ca întoarcerea populatiei stramutate fortat poate avea loc numai fara administratia azera din Artsakh ?i cu fortele internationale de mentinere a pacii în regiune.
„Nici o natiune libera nu poate renunta la drepturile sale suverane ?i sa se supuna dominatiei unui stat strain, cu atât mai putin unui stat guvernat de un regim autoritar, corupt ?i rasist, otravit de impunitate”, a spus Artsakh. „Decizia noastra comuna de a abandona patria noastra, Republica Artsakh (Nagorno Karabakh), casele noastre, moa?tele, bisericile noastre armene ?i mormintele stramo?ilor no?tri pe care le-am protejat de secole, sunt dovada lumii întregi ca libertatea este cea mai mare valoare pentru locuitorii din Artsakh.Aceasta decizie a fost luata în conditiile unor actiuni genocide continue ?i a unor amenintari ontologice grave care planeaza deasupra capului nostru.Am luat o astfel de decizie pentru ca cei care se considera aparatori ai drepturilor ?i libertatilor omului au decis sa ne nega drepturile de a trai. cu demnitate ?i autodeterminare în propria lor patrie, de dragul realizarii pacii aparente între Armenia ?i Azerbaidjan ?i de dragul intereselor lor geopolitice”.
„Am plecat pentru ca a fost singura modalitate de a ne garanta siguranta ?i de a ne pastra demnitatea umana ?i nationala”, au spus ace?tia. „De mai bine de trei decenii, am aparat cu toata puterea dreptul copiilor no?tri la pace ?i dezvoltare libera. Ne-am confruntat cu acorduri politice care ne-au negat dreptul nostru suveran de a trai în propria noastra patrie, care a fost obtinut cu pretul vietile multor oameni, de dragul pastrarii demnitatii ?i identitatii noastre nationale, cu pretul unor pierderi enorme de-a lungul secolelor. A fost o lupta a mai multor generatii. ?i aceasta lupta nu s-a încheiat. Suntem siguri ca ne vom întoarce la patria cu puterea adevarului ?i a dreptatii”.
„Republica Nagorno-Karabah a fost declarata parlamentar la 2 septembrie 1991 de catre autoritatile juridice din Regiunea Autonoma Nagorno-Karabah ?i Regiunea Shahumyan din Republica Socialista Sovietica Azerbaidjan, dupa ce autoritatile azere ?i-au anuntat decizia de a se retrage din URSS. declaratia politica privind formarea Republicii Nagorno-Karabah sa bazat pe norma juridica a legii sindicale în vigoare la acea vreme ?i pe vointa poporului din Artsakh, care a fost exprimata într-un referendum popular. Referendumul din decembrie 10.1991 a confirmat ca majoritatea absoluta a alegatorilor a sustinut decizia de a declara independenta Republicii noastre.În conditii de asediu genocid ?i de agresiune militara, parlamentul legitim ales conform normelor democratice la 6 ianuarie 1992 a adoptat declaratia de independenta a Republicii noastre. Republica Nagorno-Karabah. Mii de compatrioti ai no?tri au platit cu viata pentru aceste alegeri”, continua textul.
„Devenind membru al CSCE/OSCE, Azerbaidjan ?i-a încalcat imediat obligatia internationala de a solutiona disputele pe cale pa?nica. Autoritatile de la Baku au folosit forta ilegala împotriva Republicii Nagorno-Karabah ca teritoriu disputat, cu scopul de a împiedica detinerea disputelor internationale. conferinta dedicata stabilirii statutului Nagorno Karabakh.În situatia creata, poporul Nagorno Karabakh ?i-a exercitat dreptul la autoaparare între anii 1992 ?i 1994. Agresiunea întreprinsa de Azerbaidjan s-a încheiat cu înfrângerea acelei tari ?i a provocat importante teritoriale. pierderi”.
„În timpul celor trei decenii de conflict, niciun om de stat, politician sau vreun organism international cu autoritate juridica nu a putut raspunde la o întrebare simpla: de ce Azerbaidjanul ?i alte state, care au recunoscut legal obligatia de a respecta statul de drept ca principiu fundamental al statutul lor, nu poate îndeplini obligatia de a respecta dreptul la autodeterminare al poporului din Nagorno Karabakh ?i principiul neutilizarii fortei? Aceasta împrejurare a permis Azerbaidjanului sa mentina strategia de ocupare a Nagorno Karabakh prin evacuarea fortata a Nagorno Karabakh. poporul armean indigen.Politica agresiva a acelei tari nu a primit condamnarea internationala cuvenita.Actorii internationali, în ciuda obligatiilor lor internationale de a proteja populatia de genocid, din pacate nu au acordat atentia cuvenita amenintarilor existentiale grave la adresa populatiei din Artsakh ?i nu au acordat împiedica actiunile criminale ale Azerbaidjanului, în urma carora Azerbaidjanul a lansat în septembrie 2023 o alta agresiune militara împotriva Republicii Nagorno-Karabah ?i a expulzat populatia armeana nativa din Artsakh din patria lor istorica.”
„Nu intentionam sa ne schimbam principiile, credintele ?i drepturile fata de propria noastra patrie, nici prin forta, nici prin amenintare cu exterminare, nici în alte circumstante politice. Întreaga lume civilizata se confrunta astazi cu o alegere: sa restabileasca ordinea internationala în Nagorno. Karabakh, pe baza dreptului la autodeterminare ?i a altor drepturi ?i libertati ale popoarelor ?i ale indivizilor, sau accepta în mod tacit ca blocada, agresiunea militara, genocidul ?i ocupatia sunt mijloace legitime de solutionare a conflictului”, a avertizat Artsakh.
„Astazi, liderii multor tari vorbesc despre necesitatea întoarcerii armenilor din Nagorno-Karabah. Cu toate acestea, credem ca sunt necesare urmatoarele conditii incontestabile pentru întoarcerea pa?nica, sigura ?i demna a poporului nostru în patria lor:
În primul rând, excludem întoarcerea cetatenilor Republicii Artsakh sub jurisdictia Azerbaidjanului. Fortele armate, politia ?i administratia Azerbaidjanului trebuie sa se retraga complet de pe teritoriul Republicii Artsakh, inclusiv din regiunea Shahumyan, unde în 1992 Azerbaidjanul poarta întreaga responsabilitate pentru curatarea etnica efectuata.
În al doilea rând, fortele internationale multinationale de mentinere a pacii ale Natiunilor Unite trebuie sa fie desfa?urate de-a lungul întregii granite a Republicii Artsakh ?i trebuie creata o zona demilitarizata.
În al treilea rând, Coridorul Lachin ar trebui transferat sub controlul ?i managementul Natiunilor Unite.
În al patrulea rând, teritoriul Republicii Artsakh ar trebui sa fie predat administratiei Natiunilor Unite pentru a crea conditii pentru întoarcerea tuturor refugiatilor, înfiintarea de institutii democratice ?i legale ?i restabilirea economiei. Toti refugiatii trebuie sa aiba acela?i statut, acelea?i drepturi ?i sa fie supu?i regulilor generale ale perioadei de tranzitie înainte de referendum, care va confirma statutul politic final al Nagorno Karabakh, al carui rezultat va fi recunoscut legal de toate statele.
În al cincilea rând, trebuie exclusa complet posibilitatea ca Azerbaidjanul sa urmareasca penal cetatenii Republicii Artsakh pentru orice acuzatie legata de întregul curs al conflictului. Toti armenii arestati ?i deja condamnati ar trebui eliberati imediat. Suntem gata sa recunoa?tem competenta unei instante internationale de a investiga toate crimele de razboi comise de cetatenii no?tri, dar cu conditia ca instanta sa investigheze ?i toate crimele de razboi comise de cetatenii Azerbaidjanului ?i de mercenarii acestora.
„Suntem gata sa contribuim la rezolvarea pa?nica a conflictului, care se va baza pe respectarea deplina a dreptului la autodeterminare ?i a altor drepturi ?i libertati recunoscute la nivel international ale popoarelor ?i ale indivizilor”.
………………
Pre?edintele Azerbaidjan, Ilham Aliyev, a declarat într-un interviu pentru Euronews ca autoritatile tarii intentioneaza sa reinstaleze aproximativ 140.000 de persoane în Nagorno-Karabah, inclusiv refugiati armeni care ?i-au parasit patria în toamna.
Potrivit acestuia, obiectivul este planificat sa fie atins pâna în 2026.
În acela?i timp, a spus el, armenii care doresc sa se întoarca trebuie sa obtina cetatenia azera.
Înainte de asta, a spus Aliyev, „este necesar sa se investeasca în infrastructura ?i facilitati de locuinte în Nagorno-Karabakh”. Sursa:news.am
https://news.am/eng/news/796832.html
…………………………..
FOTBAL. Etapa XX din IDBank Premier League.
Meciul din 8 decembrie s-a încheiat.
BKMA – Noah 0-2
Meciurile din 9 decembrie s-au încheiat.
Van – Shirak 4-0
Urartu – Ararat-Armenia 1-3
Meciul din 10 decembrie s-a încheiat.
West Armenia – Alashkert 1-1
Meciul din 11 decembrie s-a încheiat.
Pyunik – Ararat 2-2
Dupa 20 etape clasamentul arata astfel: pe primul loc Pyunik cu 48 puncte, pe doi Noah cu 42 ?i pe locul trei Ararat-Armenia cu 42.
Meciurile se vor relua pe 23 februarie 2024.
………………………..
KIM KARDASHIAN SI-A DECORAT VILA CU MULTI BRAZI DE CRACIUN (FOTO)
https://hraparak.am/post/910360c5642f55a68972e273db6daf8e
…………………………..
Fundatia „ANIV” pentru Dezvoltarea si Sprijinul Studiilor Armene si Fundatia „Mostenire si Progres” pentru Dezvoltarea si Sprijinul Initiativelor Umanitare Ruso-Armene au lansat un proiect de publicare comun, seria de carti „Noi”. În cadrul acestei serii, este planificata publicarea unor carti ilustrate dedicate armenilor celebri.
Primul erou al seriei este maresalul Ivan (Hovhannes) Baghramyan. Cartea prezinta o schita biografica, scrisa în principal pe baza materialelor documentare publicate si de arhiva. Cartea ilustrata cuprinde aproximativ 300 de fotografii din 29 de arhive, muzee si colectii private din Armenia, Belarus, Ungaria, Germania, Georgia, Danemarca, Tarile de Jos, Polonia, Rusia si SUA.
Sursa:orer.eu:
……………………………..
SAH.Marele maestru Tigran Harutyunyan a obtinut locul trei la turneul „Roma Citta Aperta” desfasurat în Italia.
În grupa B a turneului a participat si Aram Margaryan, în vârsta de 12 ani, care a a ocupat locul 1.
………………….
CARTI NOI
A aparut pe 28 septembrie 2023 la editura Presses de la Cité,
Trandafirul din Diarbékir ,autoare:Corinne Zarzavatdjian
Trandafirul din Diarbékir este o poveste a femeilor, a curajului, a rezistentei, o pagina din istoria poporului armean, cuplata cu o scrisoare de dragoste catre Franta. O fresca de familie cu o senzatie orientala, tragica si generoasa în acelasi timp.
- În Diarbekir, în provinciile armene ale Imperiului Otoman, familia Hagopian traieste între traditie si modernitate. În timp ce fratii mai mari pleaca sa studieze în Europa, Rose, este pasionata de teatru si cultura franceza.
Încurajata de familie, tânara înflacarata si hotarâta a reusit sa ajunga la Constantinopol, unde trupa lui Sarah Bernhardt era în turneu. Va reusi sa se faca remarcata prin îndrazneala, talentul si sinceritatea ei.
Rose, atât de aproape de realizarea viselor sale dar depasita de persecutiile „sultanului rosu”, Abdülhamid al II-lea, se va dezvalui, între pasiunea pentru scena si acte de rezistenta.
Rose of Diarbékir depune marturie despre curajul si rebeliunea femeilor exceptionale. Povesteste o pagina putin cunoscuta din istoria poporului armean si aduce un omagiu personalitatilor care s-au mobilizat în favoarea lor la sfârsitul secolului al XIX-lea.
O fresca de familie cu o senzatie orientala, tragica si generoasa în acelasi timp.
………………………………
Ceremonie de comemorare dedicata soldatilor armeni la cimitirul olandez Leisden
Sâmbata trecuta, 9 decembrie, în Olanda, a avut loc pentru prima data o slujba de pomenire la Cimitirul Sovietic din Leisden pentru cei 7 soldati armeni îngropati acolo si care au fost împuscati de ocupantii germani în 1944 în Middelharnis (Zelanda). Cei 7 prizonieri de razboi, care cooperau îndeaproape cu rezistenta olandeza, au fost arestati în timp ce încercau sa evadeze la Aliati. Dupa putin timp au fost împuscati, în acest loc, lânga mare, mai exista în amintirea lor o piatra memoriala si un khachkar.
…………………….
