Dimineata, ca la orice hotel care se respecta esti invitat la micul dejun. Nu insist asupra asaltului pe care noi romanii il dam in salonul unde se serveste acest mic dejun. Am ramas cu impresia micului dejun servit in hotelurile din Marea Britanie si Irlanda. Nu difera o iota unul de altul si contin invariabil iahnie de fasole, omleta umflata cu apa, carnati umpluti cu un amestec nedefinit si fara carne, rosii oparite si bacon prajit extrem de sarat. Sa trecem la chestiunile zilei. Vizita in Liverpool. Oras mare, port serios, dar cu toate astea cine spune Liverpool spune cu siguranta Beatles si poate Titanic care apartinea companiei White Star cu sediul in acest oras. Ce sa vezi in cateva ceasuri: Princes Dock, Albert Dock, King Dock sau poate sa faci o tura cu Ochiul orasului? Obligatoriu ajungi la catedrala anglicana (se zice ca este cea mai mare din lume; are si prospecte in limba romana) si la cea catolica. De remarcat faptul ca arhitectii acestor edificii au fost catolic pentru catedrala anglicana si anglican pentru cea catolica. Aici e nevoie sa stai cel putin o zi. Sunt si multe muzee importante si galerii de arta, dar cand ai atat de putin timp la dispozitie mai bine admiri orasul. Gastele sunt grasute si la mare pret in Liverpool. Sper ca nu am dat nastere la idei.
Pe la miezul zilei o luam din loc spre York. De la Liverpool la York sunt cam 100 de mile. Aici ne-a prins ploaia britanica, cateva picaturi apoi liniste si din nou ploaie serioasa de am fost nevoiti sa imbracam pelerinele. Eu folosesc pelerine de munte pentru a nu fi nevoit sa folosesc umbrela. Am remarcat ca localnicii sunt atat de obisnuiti cu burnita incat umbla in camasa si nu deschid nicio umbrela, doar daca se burzuluieste vremea
catacdisesc sa se adaposteasca. Orasul nu trebuie ratat este “beautiful“. Vedem celebra York Minster (cu plata), cea mai grozava catedrala in stil gotic din Anglia cu vitralii extraordinare care rivalizeaza cu cele de la Chartres (cam 60km de Paris) din tara vecina si prietena nevoie mare, Franta. Stradute cu sute de vizitatori, cea mai vestita fiind Stonegate care aminteste de stramosii normanzi sau medievala The Shambles, strada macelarilor. Ruine intalnesti aproape la tot pasul. Un element inedit am descoperit la biserica Saint Wilfried, o orga pictata. Nu am vazut asa ceva pana acum. Iubitorilor caii ferate le dezvalui un pont, York are cel mai mare muzeu de profil din lume.
Pana ajungem la autocar ploaia se potoleste. Minune mare, ghida se intelege cu soferii si facem o oprire si la Durham. Scopul era vizitarea castelului, dar ca un facut, tocmai in ziua cand am venit si noi castelul era inchis. Asa ca l-am vazut pe dinafara. Totusi am mers in catedrala. Totul e strans legat de istorie. Lucrarile au inceput pe la 1090. Ne lasa si ploaia si patrulam prin oras. Pitoresc, nimic de zis.
La cativa kilometri ne asteapta orasul Newcastle. Din pacate, cand ajungem aici incepe ploaia cea rea.
Consoarta nu mai vrea sa paraseasca autocarul, asa ca mai stau si eu un picut. Ploaia inceteaza ca prin minune si prind o fotografie cu doua curcubeie. Remarc castelul si catedrala Saint Nicholas. Ce sa faci intr-o ora? Pe la ora 23 ajungem si la hotel.
Maine atacam Scotia. Dar despre asta si despre multe altele in episodul 5.
