ZIUA 3.SAN SEBASTIAN – ZUMAIA.

              Cum cu o zi inainte eram franti, ne-am cazat la o pensiune in capatul opus celui in care trebuia sa iesim din oras. Prin urmare la ora 7 ieseam pe usa, gata de vreo 20 km de mers, inarmati cu apa si niste fructe. Urcusul greu pe care il vedeam pe harta ne-a smuls cateva zambete gandindu-ne la ziua de ieri… Drumul e din deal in deal, pe coasta, plin de izvoare cu apa buna, ceea ce ne-a adus o energie suplimentara… Prima parte, pana in Orio (vreo 16km) este un sir nesfarsit de pante cand sus cand jos, coborarea pana in oras fiind destul de abrupta. Ne-am oprit sa bem o cafea, sa asteptam pe alti pelerini, dar numai unul a trecut si se cam grabea (cred ca era polonez)… De la Orio pana la Zarautz, drumul isi continua urcarea si coborarea la care, bineinteles, un genunchi a inceput sa ma doara… Punem un pic de Voltaren, mai bem o gura de apa si din spatele nostru ne prinde un alt pelerin, din Olanda, decis sa mearga mai departe, pana la Zumaia, loc unde se presupune ca sunt doua albergues si ca vom gasi de dormit mai usor… La Zarautz facem o pauza, e ora 13.45 si noi ne-am facut etapa de azi. Prin urmare consiliul, reunit in jurul hartii, decide sa mai mearga inca vreo 12km pana in Zumaia, practic taind etapa de a doua zi la jumatate. Zis si facut, am schimbat bocancii cu sandale si am pornit pe malul Atlanticului mai departe. Dupa vreo 3km, drumul paraseste coasta si o ia inspre continent, printre hectare de vie, parca ar fi drumul de la Panciu la Diocheti… In fine, dupa inca o urcare si inca o coborare, si inca una si inca una am inceput sa coboram spre Zumaia. Acum suntem la un albergue, ne-am spalat hainele murdare si stau in pat, tot cu telefonul, scriind articolele de 3 zile incoace… Internetul merge cand si cand, Cupa mondiala nu ma mai intereseaza, maine avem o etapa de minim 16km pana la Deba, desi cred ca vom trece mai departe, totusi…

Pentru detalii si un planning intrati aici.

 Material transmis de „Junioru”