Armenesti 1 februarie 2025.
“DATE MEMORABILE DIN ISTORIA ARMENILOR” – 1 februarie 2025
S? NE ADUCEM AMINTE. În anul 1996 pe 1 februarie s-a lansarat în via?a politic? româneasc? Partidul „Alternativa României”, condus de Varujan Vosganian, ?i devenit în 28 martie 1999 „Uniunea For?elor de Dreapta”.
S-a n?scut pe 1 februarie 1786 la Moscova,Hovhannes Hovakim Lazaryan, administrator al Seminarului Lazarian de Limbi Orientale. consilier de stat al Cur?ii Ruse. A decedat pe 6 februarie 1858 la Sankt Petersburg.
Poza; LAzaryan_Hovhannes_Hovakim.jpeg
………………………………..
Pentru Arsen
Un ascult?tor întreab?: E adev?rat c? faimosul compozitor Haciaturian a primit în dar o Volg?, pentru serviciile aduse URSS?
Radio Erevan r?spunde: Da, dar nu a fost vorba de o Volg?, ci de o biciclet?. Care nu i s-a dat, ci i s-a furat.
………………………….
Prin anticariate
Un mod de a procura c?r?i ale scriitorilor armeni cu pre?uri modice este acela de a apela la anticariate.
Astfel,azi, g?sim sau nu:
- H. Zambaccian – Grigorescu
Editura: Cartea Romaneasca,1971
Foto; k-h-zambaccian-grigorescu_276247
……………………………….
Un Decret a lui Putin permite vânzarea unit??ii ruse?ti a lui Goldman Sachs c?tre fondul armean de investi?ii Balciug Capital.
CEO-ul ?i fondatorul fondului este David Amaryan. Anul trecut, compania a achizi?ionat activele ruse?ti ale produc?torului american de ma?ini Caterpillar.
Surs?: globalbankingandfinance.com
MOSCOVA (Reuters) – Pre?edintele Vladimir Putin a autorizat achizi?ionarea unit??ii lui Goldman Sachs din Rusia de c?tre compania de investi?ii Balciug Capital
, arat? un decret guvernamental publicat vineri.
Moscova a în?sprit constant restric?iile privind vânz?rile de active str?ine de la începutul conflictului din Ucraina, b?ncile solicitând aprobarea lui Putin pentru orice în?elegere.
O surs? a confirmat c? Goldman Sachs a încheiat un acord obligatoriu pentru a ceda filiala din Rusia, sub rezerva diferitelor condi?ii.
Balchug Capital, un fond de investi?ii armean, nu a r?spuns imediat unei solicit?ri de comentarii. CEO-ul ?i fondatorul fondului, David Amaryan, supravegheaz? întreaga activitate de investi?ii. Anul trecut, compania a achizi?ionat activele ruse?ti ale produc?torului american de ma?ini Caterpillar.
(Reportajul Reuters ?i Alexander Marrow; scris de Anastasia Teterevleva; editat de Andrew Osborn)
……………………………
Ultimul sat armean din Turcia se confrunt? cu amenin?area de expropriere
Vak?fl?, cunoscut drept ultimul sat armean r?mas din Turcia, se confrunt? cu amenin?area cu exproprierea din cauza unui proiect de locuin?e publice.
Dup? str?mutarea for?at? a majorit??ii armenilor din regiunea Musa Dagh în 1915, doar un num?r mic a r?mas în Vak?fl? ?i satele din apropiere, cum ar fi H?d?rbey, Yo?unoluk ?i Kap?suyu. Dup? anexarea ?skenderun Sanjak, Hatay-ul modern, de c?tre Turcia în 1939, popula?ia armean? r?mas? s-a concentrat în mare parte în Vak?fl?.
Surs?: bianet.org
Situat în districtul Samanda? din Hatay, satul este inclus într-un plan de dezvoltare pe scar? larg? de c?tre Administra?ia pentru Dezvoltarea Locuin?elor (TOK?) ca parte a proiectelor de locuin?e post-cutremur în urma cutremurelor devastatoare din februarie 2023.
Proiectul, care implic? construirea a 1.353 de unit??i locative, acoper? p?r?i din Vak?fl?, inclusiv zone reziden?iale, terenuri agricole ?i propriet??i de?inute de trezorerie.
Locuitorii din Vak?fl? sunt alarma?i de perspectiva exproprierii, temându-se c? proiectul va afecta structura istoric?, cultural? ?i social? a satului. Mul?i se tem c? Vak?fl? ?i-ar putea pierde statutul unic de ultimul sat armean al Turciei.
Vorbind la telefon cu bianet , un locuitor local a spus: „Ast?zi, ?efii de la Vak?fköy, H?d?rbey ?i Ma?arac?k se întâlnesc cu guvernatorul. Noi, ca oameni ai satului, ne opunem deciziei de expropriere. Suntem un sat care a existat. de secole.
„Ne temem nu numai pentru mo?tenirea noastr? cultural? ?i istoric?, ci ?i pentru structura demografic? a comunit??ii noastre. Aproape jum?tate din satul nostru este expus? riscului de expropriere ?i suntem profund îngrijora?i de pierderea identit??ii noastre ca ultimul sat armean al Turciei”.
Mukhtarul satului, Berç Kartun, a comentat de asemenea situa?ia, afirmând c? soarta satului va deveni mai clar? dup? întâlnirea lor cu guvernatorul Hatay, Mustafa Masatl?. Kartun a remarcat c? s?tenii erau îngrijora?i ?i sup?ra?i de impactul poten?ial al proiectului.
Propriet??i contestate
Dup? str?mutarea for?at? a majorit??ii armenilor din regiunea Musa Dagh în 1915, doar un num?r mic a r?mas în Vak?fl? ?i satele din apropiere, cum ar fi H?d?rbey, Yo?unoluk ?i Kap?suyu. Dup? anexarea ?skenderun Sanjak, Hatay-ul modern, de c?tre Turcia în 1939, popula?ia armean? r?mas? s-a concentrat în mare parte în Vak?fl?.
Potrivit jurnalistului Agos ??han Erdinç, Funda?ia Bisericii Armene Vak?fl? a ini?iat proceduri judiciare pentru a revendica 36 de propriet??i identificate ca apar?inând comunit??ii armene. Aceste propriet??i fuseser? transferate de-a lungul timpului c?tre trezoreria statului sau persoane fizice.
În ciuda unei hot?râri din 2022 a Cur?ii Constitu?ionale a Turciei, care a constatat o înc?lcare a drepturilor de proprietate, propriet??ile în litigiu nu au fost returnate funda?iei.
(VC/VK)
https://bianet.org/haber/turkeys-last-armenian-village-faces-expropriation-threat-304135
……………………….
Autorit??ile turce continu? s? sfideze hot?rârea înaltei instan?e cu privire la drepturile de proprietate ale funda?iei bisericii armene
Autorit??ile turce au continuat s? sfideze o hot?râre a Cur?ii Constitu?ionale care recunoa?te drepturile de proprietate ale Funda?iei Bisericii Armene Vak?fl?köy, refuzând s? returneze imobilele contestate în ciuda mandatului legal, a informat vineri site-ul de ?tiri Agos.
Surs?: stockholmcf.org
În centrul disputei se afl? un cadru legal vechi de zeci de ani, care a fost folosit pentru a justifica confisc?ri de propriet??i de la minorit??ile non-musulmane din Turcia.
În 1936, guvernul turc a cerut tuturor funda?iilor religioase minoritare s? depun? o declara?ie a propriet??ilor lor (Declara?ia din 1936). În urm?toarele decenii, instan?ele ?i institu?iile statului au folosit aceast? declara?ie ca un instrument juridic restrictiv, hot?rând c? minorit??ile nu pot dobândi propriet??i noi ?i c? orice propriet??i care nu sunt enumerate în mod explicit în declara?ie ar putea fi confiscate de c?tre stat.
Cu toate acestea, în acest caz, Funda?ia Bisericii Armene Vak?fl?köy nu f?cea parte din Turcia în 1936, deoarece Hatay s-a al?turat republicii abia în 1939. Ca urmare, funda?ia nu ar fi putut depune o declara?ie, f?când cerin?a imposibil de îndeplinit din punct de vedere legal.
În ciuda acestui fapt, Consiliul Funda?iilor a continuat s? aplice cerin?a Declara?iei din 1936, chiar dac? Curtea Constitu?ional? a decis c? aceasta a înc?lcat drepturile de proprietate ale funda?iei ?i a impus o povar? nerealist? asupra comunit??ii.
Lupta Funda?iei Bisericii Armene Vak?fl?köy face parte dintr-o tendin?? mai larg? din Turcia, unde funda?iile minoritare grece?ti, armene ?i evreie?ti s-au confruntat cu confisc?ri sistematice de propriet??i din cauza obstacolelor birocratice ?i legale.
În timp ce reformele Legii funda?iilor din 2008 (nr. 5737) au fost menite s? restabileasc? unele propriet??i confiscate, implementarea a fost inconsecvent? ?i multe preten?ii au fost respinse din motive tehnice.
Curtea European? a Drepturilor Omului (CEDO) a pronun?at anterior împotriva Turciei în cazuri similare, ceea ce a dus la unele retroced?ri de propriet??i. Cu toate acestea, în multe cazuri, institu?iile statului au continuat s? întârzie sau s? se opun? implement?rii hot?rârilor judec?tore?ti.
…………………………
ULUITOR
Când, cine ?i ce s-a negociat asupra Meghri, conform documentelor declasificate ale Departamentului de Stat
Departamentul de Stat al SUA a desecretizat documente care indic? faptul c?, la sfâr?itul anilor 1990 , Robert Kocharyan ?i Heydar Aliyev ajunseser? la un acord, unul la unu, f?r? intermediari, pentru a rezolva problema Karabakh prin schimbul de teritorii : Meghri în schimbul Karabakh .
În cei aproape 7 ani de guvernare a Partidului Comunist, spa?iul ?i timpul au cunoscut evolu?ii contrastante. Suprafa?a sau spa?iul de locuit armean a fost redus?, dar în timpul domniei lui Pashinyan, a fost extins. 2018 El a ajuns la putere cu un teritoriu armean real de 42.000 de kilometri p?tra?i, în timp ce ast?zi „lupteaz? eroic” pentru 29.743 de kilometri p?tra?i.
…………………………..
M?n?stirea ?i A?ez?mântul Arakelots sunt pe lista scurt? pentru cele mai amenin?ate situri în programul 2025
M?n?stirea ?i A?ezarea Arakelots din regiunea Tavush au fost incluse pe lista scurt? a celor 14 situri de patrimoniu cele mai periclitate din Europa, potrivit Europa Nostra ?i Institutul B?ncii Europene de Investi?ii (BEI).
……………………………
Lasă un răspuns