Armenesti 16 septembrie 2024.
Legatura dintre Armenia si Israel
Tara Sfânta nu a facut niciodata parte din Armenia istorica.
Primul pelerinaj armean înregistrat în Tara Sfânta a avut loc la începutul secolului al IV-lea d.Hr. când o delegatie de preoti a sosit în Orasul Sfânt. Când Anastas Vartabed Akoretsi (c. 636-650) a vizitat Ierusalimul câteva secole mai târziu, el putea deja sa numere 70 de manastiri în Ierusalim si în jurul lui, construite de armeni (precum si de albanezi caucazieni).
………………………….
O nava japoneza a salvat multi supravietuitori armeni si greci ai catastrofei de la Smirna.Sursa:greekreporter.com
Foto; 882272_the-destruction-of-smyrna.w_hr-1024×576-1.jpg
……….
Premiul International Hrant Dink a fost acordat anul acesta, ca în fiecare an, pe 15 septembrie, de ziua lui Hrant Dink. Premiile se acorda persoanelor si institutiilor care lupta pentru drepturile femeilor.Acum au câstigat Fundatia Mor Çat? Women’s Shelter din Turcia si Rugiatu Neneh Turay din Sierra Leone.
Premiul Hrant Dink si-a gasit câstigatorii: Fundatia Mor Çat? Women’s Shelter din Turcia, Rugiatu Neneh Turay din Sierra Leone
Foto; hrant 2024 mor.jpeg / hrant 2024 afrika.jpeg
…………………………..
Cercetatorul de materiale istorice Khajak Sirekanyan a publicat fotografii si a scris pe pagina sa de Facebook. „Numele de „înalti armeni” a fost folosit pentru prima data si pus în uz de geologul german Hermann Abich.
A publicat lucrarea în trei volume „Cercetari geologice în Tarile Caucaziene” (1878-1887), ale carei volume al II-lea si al III-lea sunt dedicate Muntilor Armeni, cu care a introdus denumirea fizico-geografica „Planul Muntilor Armeni”.
Iar geograful german Carl Rieder a numit muntii armeni o insula muntoasa rece, bogata în aer si apa.”
https://m.mamul.am/am/news/302934/p1
foto; ov-e-arajin-angam-gorcacel-hay-n302934-1
……………….
Catholicosul si fostul procuror ICC Ocampo au discutat despre probleme legate de securitatea Armeniei, a locuitorilor din Artsakh si a prizonierilor armeni retinuti la Baku.
https://www.armenews.com/spip.php?page=article&id_article=119339
poza; arton119339
……………………………
Ieri ,dupa slujba de la catedrala, îmi arunc ochii spre strada Latina si ce sa vezi!? Asa ca sunt nedumerit, mai exista ALDE sau nu?
460053914_538913278662440_4157301586297101459_n
………………………………………..
“DATE MEMORABILE DIN ISTORIA ARMENILOR” – 16 septembrie
În 1976 un troleibuz cu pasageri a cazut în lacul Erevan , înotatorul Shavarsh Karapetyan a intervanit si a salvat 20 de pasageri scotându-i din apa.
S-a nascut pe 16 septembrie 1822 la Istanbul, Tserents (Hovsep Hakobi Shishmanyan), scriitor armean , orator public, medic si romancier istoric.A decedat pe 17 februarie 1888 la Tiflis.
S-a nascut pe 16 septembrie 1931 la Erevan, Artashes Piraghai Kalantaryan , romancier ,dramaturg , traducator , jurnalist , umorist. A decedat pe 23 februarie 1991 la Erevan.
Simon Sarkissian s-a nascut pe 24 septembrie 1927 la Chisinau. A practicat profesia de economist pentru institutii cu profil medical, în România la Ministerul Sanatatii, în SUA la Departamentul de Cardiologie al Spitalului Universitar din Philadelphia. Era fluent în sase limbi straine, bun cunoscator al istoriei si culturii universale si armene. În anul 1930 familia se muta în Bucuresti. În anul 1964 Simon Sarkissian cu sotia si fiul, împreuna cu parintii si familia fratelui, paraseste România si emigreaza în SUA, si se stabileste în orasul Philadelphia. A decedat pe 16 septembrie 2012 la Philadelphia.
FOTO: Tserents; Artashes Piraghai Kalantaryan; Simon Sarkissian.
FOTO: Tserents2/ Tserents (1)_resize.jpg/ Poza; drentz / Tserents timbru.jpg
Poza; Artashes Piraghai Kalantaryan.jpg
FOTO: simon1-1024×776.jpg
……………………………..
Pentru Arsen
Un ascultator din România întreaba: De ce toate magazinele din Bucuresti au gratii la ferestre ?
Radio Erevan raspunde : Ca sa se obisnuiasca patronii cu puscaria.
…………………….
Prin anticariate
Un mod de a procura carti ale scriitorilor armeni cu preturi modice este acela de a apela la anticariate.
Astfel,azi, gasim:
Iacob Vartan-Pe cararile vietii,2005-6 lei
Foto; iacob-vartan-pe-cararile-vietii-ararat-2005-a-7894603-299×299.jfif
