Armenesti 15 septembrie 2024.
“DATE MEMORABILE DIN ISTORIA ARMENILOR” – 15 septembrie
Pe 15 septembrie 1915 Parlamentul Imperiului Otoman a ratificat Legea cu privire la proprietatea abandonata.
Dupa tratatul din 4 iunie 1918 de la Batumi din 1918 , pe 15 august, armata turca a lansat un atac asupra Alexandropolului. Rezistenta de 15 ore a armenilor a facut posibil ca emigrantii din Karin, Kars, Ardahan si Ardvin sa paraseasca orasul. Armata turca a pus sub sabie populatia ramasa a orasului. La 15 septembrie, regimentul militar tatar „Unitatea militara Vairag” care opera sub autoritatile turce a masacrat populatia armeana la Baku. În total, 30.000 de armeni au fost masacrati la Baku.
S-a nascut pe 15/27 septembrie 1899 la Kars. Aitsemnik Urartu , Hamazaspi (nume de fata: Ter-Khachatryan) prima femeia sculptor armeana. A decedat pe 17 decembrie 1974 la Erevan.
Pe 15 septembrie 1954 la Malatya (Turcia) s-a nascut Hrant Dink , ziarist, scriitor. A fost fondatorul si redactorul sef al revistei Agos, un ziar scris în limba armeana si în limba turca. De asemenea, a fost si jurnalist pentru cotidienele nationale Zaman si Birgün. A fost asasinat la Istanbul pe 19 ianuarie 2007.
S-a nascut pe 13 ianuarie 1896 la Istanbul Dolores Zohrap-Libman , luptatoare pentru drepturile femeii , scriitoare, filantrop . A fondat „Fundatia Dolores Zohrap-Libman” pentru continuarea activitatilor stiintifice ale absolventilor de universitati .A locuit si în România în 1932 unde s-a casatorit cu omul de afaceri american Henry Liebman.A decedat pe 15 septembrie 1991 la New York.
S-a nascut pe 15 septembrie 1908 la Iasi,Matei Socor, compozitor si dirijor, membru corespondent al Academiei Române. Matei Socor este autorul muzicii pentru doua imnuri de stat a României:”Zdrobite catuse” (imn national între anii 1948 si 1953, pe versuri de Aurel Baranga) si “Te slavim, Românie” (imn national între anii 1953 si 1977, pe versuri de Eugen Frunza si Dan Desliu). A decedat pe 30.05.1980 la Bucuresti.
S-a nascut în orasul Constanta, la 15 septembrie 1915, Garbis Arachelian, episcop armeano-catolic . Dupa hirotonisire: Father Luke . Avea o cultura vasta, enciclopedica, vorbind fluent sapte limbi: armeana, germana, italiana, franceza, engleza, araba si româna. A slujit Biserica armeana, de rit catolic, timp de 41 de ani. S-a stins din viata la vârsta de 74 de ani, în ziua de 14 iulie 1990.
FOTO: Aitsemnik Urartu; Hrant Dink; Dolores Zohrap-Libman; Matei Socor.
poza; aitsemnik urartu.jpg
FOTO: 220px-Hrant_Dink.jpg
FOTO; Dolores Zohrap-Libman.jpg
FOTO: 
…………………………………………
O postare a lui Varujan Vosganian mi-a atras atentia asupra „situatiei scriitorimii”. De pilda astazi se împlinesc 65 de ani de când la Brasov se încheia „Procesul Scriitorilor Germani”. Cinci scriitori transilvaneni de limba germana, Andreas Birkner, Wolf von Aichelburg, Georg Scherg, Hans Bergel si Harald Siegmund, au fost condamnati pentru „infractiunea de instigare împotriva ordinii sociale si agitatie” la un total de 95 de ani de munca silnica, confiscarea averilor si anularea drepturilor civile. Ulterior acestia au fost reabilitati. Cine a fost martorul principal la proces? Un scriitor. Acum nu stiu daca cei cinci erau sau nu membri ai Uniunii Scriitorilor si nici nu stiu care a fost pozitia Uniunii Scriitorilor înainte si dupa proces. Ar fi interesant de aflat.
Sunt marcati 65 de ani (1959) de când, la Brasov (pe atunci „Orasul Stalin”), se încheia „Procesul Scriitorilor Germani”. Cinci scriitori transilvaneni de limba germana, Andreas Birkner, Wolf von Aichelburg, Georg Scherg, Hans Bergel si Harald Siegmund, au fost condamnati pentru „infractiunea de instigare împotriva ordinii sociale si agitatie” la un total de 95 de ani de munca silnica, confiscarea averilor si anularea drepturilor civile
https://ro.wikipedia.org/wiki/Procesul_scriitorilor_germani
https://ro.wikipedia.org/wiki/Eginald_Schlattner
https://ro.wikipedia.org/wiki/Andreas_Birkner
https://ro.wikipedia.org/wiki/Wolf_Aichelburg
https://ro.wikipedia.org/wiki/Georg_Scherg
https://ro.wikipedia.org/wiki/Hans_Bergel
https://ro.wikipedia.org/wiki/Harald_Siegmund
Pios omagiu inginerului Constantin N. Dinculescu la 126 de ani de la trecerea sa la ceruri. Constantin N. Dinculescu a fost rector al Politehnicii din Bucuresti si membru titular al Academiei Române.
1990: A murit inginerul Constantin N. Dinculescu; a condus lucrarile de proiectare si executie a numeroase termocentrale (Doicesti, Ovidiu II, Borzesti s.a.) si a centralelor hidroelectrice de la Bicaz si Sadu V; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1898)
descarcare (16) / 2303_1
O postare a lui Varujan Vosganian mi-a atras atentia asupra „situatiei scriitorimii”. De pilda astazi se împlinesc 65 de ani de când la Brasov se încheia „Procesul Scriitorilor Germani”. Cinci scriitori transilvaneni de limba germana, Andreas Birkner, Wolf von Aichelburg, Georg Scherg, Hans Bergel si Harald Siegmund, au fost condamnati pentru „infractiunea de instigare împotriva ordinii sociale si agitatie” la un total de 95 de ani de munca silnica, confiscarea averilor si anularea drepturilor civile. Ulterior acestia au fost reabilitati. Cine a fost martorul principal la proces? Un scriitor. Acum nu stiu daca cei cinci erau sau nu membri ai Uniunii Scriitorilor si nici nu stiu care a fost pozitia Uniunii Scriitorilor înainte si dupa proces. Ar fi interesant de aflat.
Sunt marcati 65 de ani (1959) de când, la Brasov (pe atunci „Orasul Stalin”), se încheia „Procesul Scriitorilor Germani”. Cinci scriitori transilvaneni de limba germana, Andreas Birkner, Wolf von Aichelburg, Georg Scherg, Hans Bergel si Harald Siegmund, au fost condamnati pentru „infractiunea de instigare împotriva ordinii sociale si agitatie” la un total de 95 de ani de munca silnica, confiscarea averilor si anularea drepturilor civile
https://ro.wikipedia.org/wiki/Procesul_scriitorilor_germani
https://ro.wikipedia.org/wiki/Eginald_Schlattner
https://ro.wikipedia.org/wiki/Andreas_Birkner
https://ro.wikipedia.org/wiki/Wolf_Aichelburg
https://ro.wikipedia.org/wiki/Georg_Scherg
https://ro.wikipedia.org/wiki/Hans_Bergel
https://ro.wikipedia.org/wiki/Harald_Siegmund
Pios omagiu inginerului Constantin N. Dinculescu la 126 de ani de la nastere si 34 de ani de la trecere la cele vesnice. Constantin N. Dinculescu a fost rector al Politehnicii din Bucuresti si membru titular al Academiei Române.
Multumiri pentru corectie Marin Lita.
1990: A murit inginerul Constantin N. Dinculescu; a condus lucrarile de proiectare si executie a numeroase termocentrale (Doicesti, Ovidiu II, Borzesti s.a.) si a centralelor hidroelectrice de la Bicaz si Sadu V; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1898)
descarcare (16) / 2303_1
………………………..
15.09.2024
„Gazeta matematica”, prima revista de specialitate în limba româna a aparut pe 15 septembrie 1895 din initiativa unui Comitet de ingineri ai Scolii Nationale de Poduri si Sosele, condus de inginerul Ion M. Ionescu.
În urma cu 129 de ani (1895) aparea lunar, la Bucuresti, „Gazeta matematica”, prima revista de specialitate în limba româna (seria I, între anii 1895 si 1949; dupa acest an s-au succedat alte doua serii), din initiativa unui Comitet de ingineri ai Scolii Nationale de Poduri si Sosele, condus de inginerul Ion M. Ionescu (15/27)
Foto; Gazeta-matematica-nr-10-11-1983-Eugen-Russu-editura-Societatea-de-Stiinte-Matematice.jpg
……………………………………
La 15 septembrie 1538 sultanul Solimam intra în Suceava si îl înlocuieste pe Petru Rares cu Stefan Lacusta (1538 – 1540), fiind prima data când un domn al Moldovei este numit direct de sultan. Teritoriile din sud-estul tarii, cu Bugeacul si Tighina, au fost anexate Imperiului Otoman, în 1538 teritoriul dintre Prut si Nistru este ocupat, iar Bugeacul colonizat cu tatari. Sursa:lyberti.com
suceava
………………………………………
În Armenia a fost gasit un schelet de copil din neolitic
https://m.mamul.am/am/news/302865/p1
……………………………….
SEMNAL EDITORIAL
Prima carte, primul roman al lui Rober Koptas: ‘Unufak’ (Uitarea). Rober Koptas a fost redactor-sef la Editura Agos si Aras.
Rober Koptas povesteste lumea unei familii armene în umbra marilor evenimente ale secolului XX. În povestea care începe într-un oras necunoscut din Anatolia si se termina la Istanbul, vedem fiinte umane macinate între rotile timpului care se învârtesc mereu. Fiecare dintre ei încearca sa lase în urma poverile mostenirii din generatiile anterioare si sa scape de soarta scrisa pe frunte.
Carte Unufak uituc
Foto; rober kitap kapak unufak.jpg
https://www.agos.com.tr/tr/yazi/30973/rober-koptastan-ilk-kitap-ilk-roman-unufak
……………………….
Turcia vrea sa strânga si sa eutanasieze milioane de câini maidanezi. Activistii spun ca urmeaza un masacru.Masura seamana cu un moment controversat din 1910, când autoritatile au strâns 80.000 (din surse franceze 30.000) de câini maidanezi, i-au pus pe o insula abandonata fara mâncare sau apa si i-au lasat sa moara acolo.
Sa ne amintim ca în 2010 Serge Avedikian a lansat filmul „Chienne d’Histoire” care este o metafora a genocidului armean.
https://youtu.be/IUWftHI31pg?si=s7ouA58k1sWQz-Q9
Chienne d’histoire este un film francez regizat de Serge Avédikian , lansat în 2010 . În 1910, la Constantinopol , noul guvern a decis sa deporte 30.000 de câini fara stapân pe o insula pustie. Filmul este o metafora a genocidului armean 1
………………………..
S?B?L feat. Hrant Dink Children’s Choir –| Pari Luys | Good morning | ???? ?????
https://youtu.be/yqh3ew-ZxWY?si=k30ttQVw_SF3arUY
Sibil, care si-a facut misiunea de a promova cultura armeana în întreaga lume, a cântat noua ei melodie „Pari Luys”, care îsi propune sa reaminteasca întregii omeniri de puterea bunatatii în a face fata raului, alaturi de Corul de copii Hrant Dink.
Corul de copii care însoteste cântecul, care este difuzat pe toate platformele digitale, este format din elevi de la scoala Hrant Dink din Istanbul.
Lyrics: Hamo Sahyan Music : Hrant Çizmeciyan
https://youtu.be/yqh3ew-ZxWY?si=k30ttQVw_SF3arUY
https://www.agos.com.tr/tr/yazi/30959/sibil-ve-hrant-dink-cocuk-korosundan-sarki-ve-klip-pari-luys
foto; Sibil Pariluys 2-edit
…………………………..
Scurtmetrajului de 11 minute al Katiei Spivakova „All I need” a fost blocat de autoritatile marocane la solicitarea ambasadei azere pe motiv ca raspândea propaganda armeana si inducea în eroare a publicului marocan.
Controversa a început când Festivalul de Film Amazigh Issni N Ourgh de la Agadir a anuntat,vineri, ca va proiecta „All I need”.
Filmul în cauza este un scurtmetraj relativ necunoscut de 11 minute al regizoarei Katia Spivakova Saakiants, care detaliaza recentul conflict dintre Azerbaidjan si Armenia. Ambasada Azerbaidjana a considerat anularea filmului o „provocare armeana zadarnicita” din cauza filmului care se refera la teritoriul disputat cu numele armenesc „Artsakh”, în loc de numele azerbaigian „Garabakh”.
Foto; morocco-blocks-provocative-armenian-movie-after-azerbaijani-complaints-800×497.jpghttps://www.moroccoworldnews.com/2024/09/365190/morocco-blocks-provocative-armenian-movie-after-azerbaijani-complaints
………………………
Fotografie emblematica Churchill a fotografului armeano-canadian Yousuf Karsh, furata în Canada, gasita în Italia
Foto; cY8fpJGOhz9lyrd7ZSuDXAf5bgPDLlMCKONn2sVE.webpPublicat de Armenpress , original la https://armenpress.am/en/article/1199784?fbclid=IwY2xjawFR36RleHRuA2FlbQIxMQABHVvhVIEh3SyRV51FGJXw34R3EYlEecy_2tALWuWuWuWuWJNkRRvlt_2tALWuWuWuWjrwjrwjrjmwjrwjrjwjrwrw kJ9EBPfPA
Una dintre cele mai faimoase fotografii ale premierului britanic Winston Churchill, care a fost furata din Canada în 2022, a fost gasita în Italia. Fotografia a fost facuta în decembrie 1941 de fotograful armeano–canadian Yusuf Karsh, dupa discursul lui Churchill despre al Doilea Razboi Mondial în Parlamentul Canadei. Este considerata una dintre cele mai faimoase fotografii ale lui Churchill fara trabuc. Sursa:armenpress.am
Potrivit informatiilor disponibile, fotografia a fost gasita în Genova, Italia. Noul proprietar al fotografiei a cumparat-o de la casa de licitatii Sotheby’s, fara sa stie ca a fost furata. Se observa ca în luna aprilie a acestui an, politia a arestat un barbat în Ontario, Canada, acuzându-l de mai multe infractiuni, printre care falsificarea documentelor si comertul cu bunuri furate.
De asemenea, se stie ca fotografia va fi returnata în Canada la sfârsitul lunii septembrie a acestui an. În fotografie, legendarul prim-ministru britanic este fara trabuc. Fotografia a fost facuta în decembrie 1941 de Yusuf Karsh, dupa discursul lui Churchill despre al Doilea Razboi Mondial în Parlamentul Canadei. Este considerata una dintre cele mai faimoase fotografii ale lui Churchill fara trabuc.
https://hraparak.am/post/4b4774da3a57785e0d44fcb7c635c2ea
………………………………
Lasă un răspuns