Armenesti 13 februarie 2023

Franta si SUA solicita restabilirea imediata a liberei circulatii de-a lungul coridorului Lachin

Ministrul francez pentru Europa si Afaceri Externe Catherine Colonna si secretarul de stat american Antony Blinken au discutat vineri, telefonic, despre situatia din Artsakh subliniind necesitatea restabilirii imediate a liberei circulatii de-a lungul coridorului Lachin.

Sursa:panorama.am

Liderii umanitari mondiali cer sa înceteze dezastrul din Artsakh

Aparatorii drepturilor omului si activistii pentru pace recunoscuti la nivel international sunt extrem de îngrijorati de indiferenta lumii si solicita actiuni imediate.

„În 2022 pe 12 decembrie, fortele azere au închis singura ruta terestra care leaga Armenia de Artsakh, Coridorul Lachin. Înainte de blocade, coridorul era folosit pentru a livra provizii vitale, inclusiv alimente si medicamente. Aceasta blocada în sine creeaza un dezastru umanitar.

Pe 13 decembrie, profitând de indiferenta lumii, Azerbaidjanul a oprit si aprovizionarea cu gaze, ceea ce a pus populatia locala în pericol imediat de degeratura.

Evenimentele care se desfasoara în Artsakh ne amintesc acum de tragedia de la Srebrenica din 1995. Mii de oameni au murit atunci când esecul de a raspunde la timp la astfel de provocari si inactiunea generala a fortelor internationale de mentinere a pacii au dus la masacrarea în masa a civililor, care mai târziu a devenit cunoscut sub numele de Genocidul de la Srebrenica. Acest lucru nu ar trebui sa se întâmple în Artsakh, mai ales când exista modalitati cunoscute de a preveni acest lucru.

Actiunile fortelor azere reprezinta o încercare de epurare etnica si genocid pe continentul european si ar trebui tratate ca atare fara iertare. În absenta unui raspuns rapid si unitar din partea comunitatii internationale, guvernul Azerbaidjanului va fi doar convins ca poate continua sa actioneze cu impunitate absoluta si fara consecinte pentru actiunile sale.

Istoria are mai multe exemple la ce poate duce o lipsa atât de periculoasa a mecanismelor de descurajare. Unele dintre ele sunt înca proaspete si dureroase în memoria noastra, ca în 1994. Soarta tragica a etniei tutsi în timpul genocidului din Rwanda.

Blocada

Un transport aerian umanitar international ar trebui organizat imediat în Artsakh, livrând alimente si alte bunuri esentiale populatiei locale si evacuându-i pe cei a caror viata este în pericol. Printre acestia se numara si mai multi pacienti ai Centrului Medical Republican Stepanakert, care sunt în stare grava si care au nevoie de îngrijiri medicale de urgenta, care nu pot fi asigurate corespunzator din cauza blocajului.

Blocada ilegala a Artsakh ar trebui pusa capat prin toate mijloacele necesare. Legatura lui Artsakh cu Armenia si cu restul lumii ar trebui restabilita. Armenii traiesc pe acest pamânt de mii de ani si nu ar trebui sa fie supusi epurarii etnice.

Între timp, în timp ce drumul este închis, transporturile aeriene umanitare ar trebui sa ajute populatia locala sa supravietuiasca. Exista deja un aeroport operational în Stepanakert, care poate fi folosit în acest scop. Acest lucru nu va necesita niciun efort suplimentar din partea comunitatii internationale, în afara de asigurarea coridorului aerian si a securitatii acestuia.

Acest lucru a fost deja facut cu succes în trecut. În 1948 a izbucnit o criza la Berlin, care a fost divizat si controlat de fortele aliate si trupele sovietice. Întrucât Stalin a încercat sa izoleze si sa înfometeze orasul privându-l de hrana, apa si electricitate, singura legatura au fost coridoarele aeriene folosite de trupele americane pentru a livra provizii în zone izolate.

Organizarea transportului aerian si comunicarea catre locuitorii din Artsakh este în directa concordanta cu doctrina legala „Responsabilitatea de a proteja” (R2P), care afirma ca comunitatea internationala are responsabilitatea de a interveni si de a întreprinde actiuni colective adecvate daca populatia din un anumit stat se confrunta cu amenintarea cu genocid, crime de razboi, epurare etnica si crime împotriva umanitatii. Aceasta obligatie politica si juridica globala este conceputa special pentru a preveni si rezolva astfel de situatii, care ar trebui aplicate în acest caz.

Paralele

Facem paralele cu 1948. Între criza de la Berlin si situatia de astazi, pentru ca dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, liderii politici au început sa ridice sintagma „Niciodata din nou”. Poate fi frumos sa repeti aceasta fraza, dar va ramâne la nivel emotional pâna când vor exista niste actiuni tangibile pentru a o face sa se întâmple. Artsakh este o oportunitate pentru întreaga lume de a preveni genocidul modern, deoarece consecintele nerespectarii acestui lucru ar fi prea groaznice pentru a fi luate în considerare.

în 2022 evenimentele care au avut loc la Artsakh în decembrie au dezvaluit clar intentiile reale ale guvernului Aliyev fata de armenii din Artsakh. Dupa ce a încercat sa-i alunge din pamântul lor cu forta si esuând, sau, dupa cum a spus el, „alungând oamenii din Artsakh ca un câine”, presedintele Aliyev este acum mai mult decât pregatit sa-i supuna frigului si foametei. Nu i se permite sa faca acest lucru si nici nu i se poate acorda vreun drept de a conduce armenii din Artsakh, pentru ca deja a aratat o clara lipsa de grija fata de ei.

Exemplul lui Hitler, împreuna cu mai multe recente, ar fi trebuit sa ne învete ca dictatorii nu pot fi linistiti. Ei înteleg doar limbajul raspunderii. Cu cât interventia este mai rapida, cu atât va fi nevoie de mai putina forta pentru a le zadarnici planurile. Este zadarnic sa-l implori pe dictator sau sa astepti cu rabdare sa se razgândeasca. dimpotriva, îl va încuraja sa prelungeasca suferinta celor pe care îi persecuta. Presedintele Aliyev trebuie oprit si este responsabilitatea lumii sa o faca înainte de un minut.”

Declaratia a fost semnata de:

Fartun Adan

2020 Câstigator al premiului „Aurora”, director executiv al Centrului pentru Pace si Drepturile Omului „Elman”.

Nubar Afeyan

Co-fondator al initiativei umanitare „Aurora”, fondator si director executiv al companiei Flagship Pioneering, co-fondator si presedinte al companiei „Moderna”.

Jamila Afghani

în 2022 Laureata a premiului „Aurora”, presedinte a Ligii Internationale a Femeilor pentru Pace si Libertate din Afganistan.

Margarit Barankitse

2016 Câstigator al premiului „Aurora”, fondator al caminului de îngrijire „Maison Shalom”.

Leima Gbowe

Membru al Comitetului de selectie al premiului „Aurora”, fondator si presedinte al Fundatiei pentru pace în Africa „Gbove”, 2011. Laureat Nobel pentru pace

Domnul Ara Darzi

Presedinte al Comitetului de selectie al Premiului „Aurora”, co-director al Institutului Global de Inovare în Sanatate din Imperial College London

Mirza Dina

2019 Câstigator al premiului „Aurora”, co-fondator al organizatiei „Air Bridge Iraq”.

Shirin Ebadi

Membru al Comitetului de selectie al premiului „Aurora”, fondator al Centrului pentru Protectia Drepturilor Omului, 2003. Laureat Nobel pentru pace

Ilvad Elman

2020 Câstigator al premiului „Aurora”, director de program al Centrului pentru Pace si Drepturile Omului „Elman”

Julien Lusengue

în 2021 Câstigatoare a Premiului Aurora, co-fondatoare a Fundatiei Femeilor Congoleze

Mary Robinson

Membru al Comitetului de selectie al Premiului „Aurora”, fost presedinte al Irlandei

Ernesto Cedillo

Membru al Comitetului de selectie al Premiului „Aurora”, director al Centrului de Studii privind Globalizarea de la Universitatea Yale, fost presedinte al Mexicului

Paul Polman

Membru al Comitetului de Selectie al Premiului „Aurora”, om de afaceri-lider, avocat al problemelor de clima si egalitate, fost CEO al companiei Unilever

Tom Katina

Presedinte al initiativei umanitare „Aurora”, 2017. Câstigator al premiului „Aurora”, medic al spitalului „Mama Caritatii”.

Bernard Kushner

Membru al Comisiei de Selectie a Premiului „Aurora”, co-fondator al organizatiei „Medici fara Frontiere”, fost ministru al Afacerilor Externe si al Sanatatii al Frantei

Dele Olojede

Membru al comisiei de selectie a Premiului „Aurora”, scriitor, editor si editor, câstigator al Premiului Pulitzer

https://verelq.am/hy/node/121874?fbclid=IwAR3mMbiodgjq-JUMj4K6s5es49_M85qAI0K2EM3I2SEuNDEYPKwSwEnI07Q

A crescut populatia Armeniei.

Potrivit datelor Comitetului de Statistica al Armeniei populatia permanenta a Armeniei la 1 ianuarie a acestui an a fost de 2 milioane 976 mii 800 de persoane, iar în aceeasi perioada a anului precedent, numarul rezidentilor permanenti a fost de 2 milioane 961 mii 400; adica la 1 ianuarie 2023, populatia Armeniei a crescut cu 15.400 de persoane.

Sursa:news.am

 

Real Madrid îl urmareste pe mijlocasul nationalei Armeniei, Eduard Spertsyan.

Potrivit Telecom Asia Sport, reprezentantii jucatorului au discutat cu clubul spaniel. Madridul si-a manifestat doar un oarecare interes pâna acum. Anterior, Transfermarkt a mentionat ca Real Madrid este interesat de Spertsyan, cercetasii de la clubul spaniol monitorizându-l pe mijlocasul în vârsta de 22 de ani. În acest sezon, a jucat 21 de meciuri pentru Krasnodar, marcând zece goluri si oferind sase pase decisive. Potrivit Transfermarkt, valoarea de piata a lui Spertsyan este de 9 milioane de euro.

Sursa:telecomasia.net