„Declara?ia Adunarii cu privire la pogromurile comise de Azerbaidjan împotriva armenilor”
Înfiintata în 1972, Adunarea Armeneasc? a Americii este cea mai mare organiza?ie na?ional? cu sediul la Washington.
| Astazi armenii din întreaga lume comemoreaza cea de-a 34-a aniversare a pogromului Sumgait, un masacru vicios si premeditat impotriva populatiei armene din orasul de la Marea Caspica in ceea ce era atunci Azerbaidjanul sovietic. Macelul neprovocat al civililor pasnici, care a avut loc intre 26 februarie 1988 si 1 martie 1988, a dus la decese ingrozitoare, raniri si evacuari forte. Faptele pogromului au fost documentate si raportate pe scara larga la acea vreme si au devenit parte a unui model care a dus la o curatare etnica masiva impotriva armenilor.
Pogromul de la Sumgait a fost urmat de tintirea deliberata a armenilor in Kirovabad (1988) si Baku (1990). Pogromurile violente au fost r?spunsul Azerbaidjanului la apelurile locuitorilor armeni pentru autodeterminarea lui Arstakh. În consecinta, sute de mii de armeni au fost fortati sa scape de masacre si au fost, de asemenea, lipsiti de acces la afaceri lor, proprietati, alte resurse financiare si situri de patrimoniu cultural.
Apelurile pentru autodeterminarea lui Artsakh au fost sustinute de sustinatori proeminenti ai drepturilor omului din interiorul si din afara Uniunii Sovietice în anii 1980, inclusiv de fizicianul si disidentul laureat al Premiului Nobel Andrei Saharov, care a declarat ca „poporul armean se confrunta din nou cu amenintarea genocidului. .” Artsakh, care este locuit de populatia sa armeana indigena, care forma majoritatea covârsitoare a populatiei din regiune, a fost predata Azerbaidjanului sovietic de liderul bolsevic Iosif Stalin în 1921, la scurt timp dupa genocidul armean.
Lipsa de responsabilitate si neatentia la nivel mondial fata de pogromuri au extins Azerbaidjanului carte blanche pentru a-si continua retorica si salbaticia anti-armeana. Razboiul de 44 de zile din Artsakh, început în toamna lui 2020 de Azerbaidjan, cu sprijinul deplin si deschis al Turciei si al mercenarilor jihadisti, a adus din nou în prim-plan abuzurile drepturilor omului de catre dictatorii Ilham Aliyev si Recep Tayyip Erdo?an. Mii de armeni au fost ucisi si stramuti fortat în timpul razboiului si au fost supusi munitiilor cu dispersie interzise la nivel international, dronelor letale si bombelor cu fosfor alb.
Azerbaidjanul si Turcia înca nu au fost trase la raspundere de catre comunitatea internationala pentru masacrele lor asupra poporului armean în 2020, 1988 sau 1915. În schimb, cele doua tari si-au intensificat ciuda si rautate, ducând înca un razboi – acela al denaturarii faptelor. si abuzarea istoriei. Din cauza înregistrarilor lor abisale privind drepturile omului, ambele guverne s-au bazat pe serviciile firmelor de relatii publice pentru a-si varu crimele de razboi si abuzurile aduse populatiei lor interne.Institutul pentru Studiul Drepturilor Omului al Universitatii Columbia a documentat atrocitatile comise în razboiul din Artsakh din 2020.
La cea de-a 34-a comemorare a pogromului de la Sumgait, Adunarea deplânge vietile care au fost întrerupte tragic la 27 februarie 1988 si condamna brutalitatea continua si razboiul împotriva poporului armean.
Adunarea solicita Grupului OSCE de la Minsk sa rezolve problema autodeterminarii lui Artsakh prin mijloacele pasnice, proces la care regimul Aliyev a fost de acord, dar pe care la subminat la fiecare pas. Recunoasterea si securitatea pentru Artsakh, precum si ajutorul si sprijinul direct al SUA, sunt necesare pentru a preveni inca un nou genocid. În cele din urm?, Turcia ?i Azerbaidjan trebuie s? trase la raspundere de comunitatea interna?ional? sau date pentru totdeauna. |
| Referitor la pogromuri cititi si pozitia Avocatilor Poporului Armeniei si Artsakh, Kristine Grigoryan si Gegham Stepanyan , pe: |
